China exportă mai puține jucării, mai multe fabrici: exporturile de bunuri intermediare urcă 25%

Oraşul Dongguan, aproape de Hong Kong, a fost decenii la rând simbolul Chinei ca „hala industrială a lumii”, producând jucării, haine şi electronice ieftine. Acum trece printr-o a doua transformare industrială: China devine, potrivit zf.ro, care citează The Wall Street Journal, o fabrică pentru fabricile lumii.

În primele cinci luni ale acestui an, exporturile chinezeşti de bunuri intermediare au crescut cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cele de bunuri de capital cu 12%, potrivit unei analize a McKinsey Global Institute citate de zf.ro. În aceeaşi perioadă, exporturile de bunuri de larg consum au avansat cu doar 4%. Diferenţa arată o schimbare structurală: China nu mai vinde în primul rând produse finite ieftine, ci maşinile, componentele şi echipamentele cu care alte ţări îşi construiesc propriile fabrici.

De ce contează pentru companiile europene creşterea exporturilor de bunuri intermediare din China

Consecinţele lovesc direct producătorii avansaţi din Uniunea Europeană, Japonia şi Coreea de Sud, care ani la rând au vândut Chinei unelte, baterii, substanţe chimice şi echipamente industriale. Acum ei se confruntă cu un rival redutabil, atât pe pieţele externe, cât şi acasă. Pentru prima dată în decenii, Germania importă mai multe bunuri de capital avansate din China decât exportă acolo, se arată în material.

Compania germană Harting, producătoare de conectori industriali de mare putere, resimte concret această presiune în Brazilia. Rivalii chinezi oferă discounturi de 30% la produsele de volum mare şi produc bunuri de calitate tot mai bună, o combinaţie care le afectează deja rezultatele financiare, potrivit relatării.

Producătorul german de stivuitoare Jungheinrich pierde clienţi în Europa în faţa concurenţilor chinezi, care îşi deschid acum propriile centre de cercetare-dezvoltare şi unităţi de producţie menite să le permită să vândă bunuri de valoare tot mai ridicată. Compania a răspuns anul trecut printr-un parteneriat strategic cu producătorul chinez de stivuitoare EP Equipment, arată sursa citată.

Cum a ajuns China o fabrică pentru fabricile lumii, potrivit relatării

Transformarea nu s-a produs peste noapte. Politicile publice au încurajat un conţinut local mai mare, ceea ce a impulsionat producţia internă de componente. Prin iniţiativa „Micii Giganţi”, statul chinez a canalizat subvenţii, scutiri de taxe şi credite ieftine către mii de întreprinderi mici şi mijlocii din sectoare specializate, de înaltă tehnologie.

Piaţa internă vastă şi competiţia strânsă dintre producătorii chinezi au accelerat şi ele acest proces de urcare pe lanţul de valoare. La acestea se adaugă reţele de aprovizionare robuste şi o infrastructură care conferă producţiei chineze o eficienţă ridicată, potrivit aceleiaşi analize.

„Era în care China a servit doar drept fabrică a lumii s-a încheiat”, spune Henry Wang, fondatorul Dongguan ICT Technology, firmă cu 80 de angajaţi care exportă sisteme robotizate pentru asamblarea plăcilor de circuit. „Acum, China ajută restul lumii să-şi construiască fabricile”, adaugă acesta, citat de zf.ro.

Cherry Lee, agent de vânzări la Lituo Electronics, producător de componente pentru expresoarele Nestlé, cu sediul tot în Dongguan, spune că vânzările companiei au crescut cu aproximativ 10% anual din 2020, pe măsură ce clienţii au trecut de la branduri europene şi americane către furnizori chinezi, pentru a-şi reduce costurile.

Pentru companii precum Tortai Technologies, producător de plăci de circuit din Dongguan, Europa reprezintă aproximativ 60% din exporturi. Directorul executiv al firmei, Samson Shi, aude frecvent, în călătoriile de afaceri pe continent, plângeri legate de puterea la export a Chinei. El crede însă că succesul companiei sale nu vine doar din preţuri competitive, ci şi din servicii complete şi personalizate oferite clienţilor.

Pentru un antreprenor român care importă componente sau echipamente industriale, tendinţa înseamnă acces la utilaje mai ieftine şi mai avansate tehnologic, dar şi o presiune suplimentară asupra furnizorilor europeni cu care lucrează în prezent. Concurenţa chineză directă cu producători precum Harting sau Jungheinrich poate schimba, în timp, structura de preţuri din întreaga piaţă a bunurilor industriale intermediare.