Ahmetov închide fosta Tepro din Iași: 194 de concedieri, la un an de la achiziție

Fabrica de țevi din Iași cunoscută decenii întregi drept Tepro își încetează activitatea. Compania, redenumită Metinvest Tubular Iași după preluarea din 2025, a notificat autoritățile că declanșează concedierea colectivă a 194 din cei 195 de angajați, potrivit G4Media, care citează Mediafax. Singurul post păstrat, cel puțin deocamdată, este al directorului general.

Compania a trimis notificările către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) și Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) din Iași, conform informațiilor publicate de Ziarul de Iași și preluate de presa economică națională. Motivul invocat este simplu și direct legat de războiul din Ucraina: fabrica ieșeană nu mai are de unde să cumpere materia primă de care depinde întreaga sa producție.

„Modelul de afaceri al societății s-a bazat pe accesul la rulouri de oțel laminat la cald primite de la un combinat din Ucraina. Atacurile armate ale Rusiei din august 2026 au determinat suspendarea operațiunilor și au afectat activitatea companiei de la Iași”, se arată în notificarea citată de Ziarul de Iași.

Fabrica nu este un nume oarecare pentru economia ieșeană. Potrivit money.ro, unitatea a apărut în 1962, pe Calea Chișinăului, și a ajuns la câteva mii de angajați în perioada de glorie industrială a orașului. A devenit Tepro în 1991, apoi a fost privatizată în 1998, când a fost cumpărată de cehii de la Zelezárny Veselí. Ulterior a intrat în portofoliul ArcelorMittal, sub numele ArcelorMittal Tubular Products Iași, înainte de a ajunge, la finalul anului trecut, în mâinile lui Ahmetov.

Cum a ajuns fabrica din Iași în portofoliul lui Ahmetov

Tranzacția prin care Metinvest a preluat integral acțiunile fostei fabrici ArcelorMittal din Iași a fost aprobată de Comisia Europeană pe 24 noiembrie 2025, instituția concluzionând că achiziția nu ridică probleme de concurență. Cumpărătorii formali au fost Metinvest B.V., din Olanda, și Smart Steel Limited, din Cipru, care au preluat compania deținută anterior, în proporție de 99,96%, de ArcelorMittal Tubular Products Holding BV.

Preluarea a fost finalizată pe 16 decembrie 2025, iar unitatea a devenit Metinvest Tubular Iași, cu o capacitate maximă declarată de 240.000 de tone de țevi pe an, potrivit money.ro. Pentru Metinvest, unul dintre cele mai mari grupuri siderurgice din Europa de Est, cu operațiuni și în Italia, Marea Britanie și Statele Unite, achiziția de la Iași a reprezentat prima investiție directă a companiei în România.

Planul inițial avea logică economică clară: fabrica ieșeană urma să proceseze rulouri de oțel laminat la cald aduse de la Zaporijstal, unul dintre marile combinate siderurgice ale Ucrainei. La momentul preluării, Metinvest anunța că poate livra de acolo până la 180.000 de tone de rulouri pe an, suficient pentru a susține producția de la Iași, conform money.ro. În aprilie 2026, la câteva luni după preluare, fabrica inițiase chiar noi campanii de recrutare, semn că noul proprietar mizase pe continuarea și extinderea activității.

Compania ocupa locul al treilea în clasamentul exportatorilor din județul Iași, deși bilanțul financiar nu arăta deloc bine în ultimii ani de administrare ArcelorMittal. În 2024, fabrica a înregistrat o cifră de afaceri de 304,6 milioane de lei, dar și o pierdere netă de 66,49 milioane de lei, mult peste pierderea de 15,86 milioane de lei din 2023, potrivit datelor citate de mediafax.ro.

Atacurile Rusiei au tăiat lanțul de aprovizionare al fabricii din Iași

Explicația prăbușirii planului de afaceri se găsește la sute de kilometri distanță, în orașul ucrainean Zaporojie. Combinatul Zaporijstal, de la care fabrica ieșeană urma să primească materia primă, a fost lovit repetat de rachete balistice rusești începând din 11 august 2026, atac în care au murit șapte angajați, potrivit relatărilor Kyiv Independent din acea perioadă. Combinatul a mai fost atacat pe 27 august, apoi din nou în septembrie și în octombrie, ultimul atac, al cincilea, fiind consemnat pe 17 octombrie, conform Ukrainska Pravda.

În urma loviturilor din august, Zaporijstal și-a oprit complet producția, iar Metinvest a anunțat, la sfârșitul lunii august, că nu poate estima când unitatea va putea fi repornită. Fără oțelul livrat de acolo, fabrica din Iași a rămas fără materia primă esențială procesării, situație care a dus în cele din urmă la decizia de a opri activitatea.

Consecințele acestei crize depășesc granițele fabricii ieșene. Industria siderurgică ucraineană, în ansamblu, a fost grav afectată de bombardamentele rusești din ultimele luni: combinatul de la Krivoi Rog, cel mai mare din Ucraina, și-a oprit și el operațiunile, iar producția de oțel a țării s-a prăbușit cu 57% în august față de aceeași lună a anului trecut, potrivit unor estimări citate de observatornews.ro. Un analist de la Oddo BHF, Maxime Kogge, aprecia că oprirea producției ucrainene „ar trebui să pună o presiune suplimentară pe piața europeană”.

Pentru salariații de la Iași, 194 din cei 195 angajați ai fabricii, vestea vine la mai puțin de un an după ce își văzuseră locurile de muncă salvate prin preluarea de către un investitor nou, cu planuri declarate de dezvoltare. Surse citate de Ziarul de Iași au precizat că o parte dintre angajați vor primi compensații, iar vechimea acumulată la fosta Tepro sau la ArcelorMittal Tubular Products va fi luată în calcul la stabilirea drepturilor salariale, indiferent de schimbările de acționariat din ultimii ani.

Înainte de decizia finală de închidere, conducerea fabricii ar fi avut în vedere mai multe variante, inclusiv vânzarea afacerii către un alt antreprenor interesat de preluarea integrală a activelor, potrivit informațiilor publicate anterior de Ziarul de Iași. O altă variantă discutată era dezafectarea unității prin vânzarea separată a terenurilor, clădirilor și utilajelor. Metinvest nu a răspuns solicitărilor de clarificare trimise de ziarul ieșean la începutul lunii octombrie, conform aceleiași surse.

Cazul fabricii din Iași arată, la scară mică, un fenomen care depășește cu mult județul ieșean: vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare construite pe legături directe cu Ucraina, într-un moment în care infrastructura industrială a țării vecine rămâne ținta repetată a atacurilor rusești. O investiție prezentată, în urmă cu un an, drept una dintre cele mai importante tranzacții industriale din economia ieșeană s-a transformat, în doar câteva luni, într-o închidere completă și o concediere colectivă aproape totală.