Harta puterii de cumpărare 2025: doar 3 județe mai sunt cu 20% sub medie, față de jumătate din țară în 2024

Compania de cercetare de piață NielsenIQ (NIQ) a publicat datele pentru 2025 privind puterea de cumpărare pe județe, iar rezultatele arată o schimbare notabilă față de anul anterior, potrivit Ziarul Financiar. Dacă în 2024 jumătate dintre județele țării erau încadrate cu o putere de cumpărare cu cel puțin 20% sub media națională, în 2025 doar trei mai rămân în această categorie: Botoșani, Giurgiu și Vaslui.

Pentru companiile care vând produse de larg consum, retail sau servicii, harta NIQ nu e doar un indicator statistic. Ea ghidează direct deciziile despre unde se deschid magazine noi, cum se alocă bugetele de marketing regional și ce prețuri pot susține consumatorii dintr-o zonă sau alta. Județe precum Bacău, Buzău, Covasna, Maramureș, Neamț sau Vâlcea au ieșit din grupul celor mai slab poziționate, semn că potențialul lor de consum a crescut mai rapid decât media țării.

NIQ împarte puterea de cumpărare în șapte categorii, de la sub 80% din media națională până la peste 120%. Bucureștiul rămâne singura zonă analizată cu o putere de cumpărare constant peste 120% din medie, în timp ce Cluj și Timiș se mențin în imediata sa apropiere, între 112% și 120%. Interesant, județe considerate tradițional bogate, precum Brașov, Sibiu și Ilfov, au coborât ușor în 2025, de la peste 120% la 104-112% din media națională, ceea ce arată că polarizarea nu mai este exclusiv geografică, ci și sectorială.

Autostrada Moldovei schimbă harta consumului din regiune

Explicația principală pentru recuperarea din Moldova ține de infrastructura rutieră. Autostrada Moldovei (A7), unul dintre cele mai mari proiecte de acest tip din România, are deja aproape jumătate din cei 450 de kilometri deschiși circulației, potrivit Ziarul Financiar. Până la finalul anului, circulația va ajunge până la Pașcani, iar în paralel se construiește și Autostrada Unirii (A8), care va lega estul de vestul țării.

Pentru mediul de afaceri, efectul nu se limitează la timpul de transport. Potrivit unei analize preluate de business24.ro, investițiile în infrastructură generează "efecte directe în lanțul logistic și în capacitatea de producție", cu costuri logistice mai mici și livrări mai rapide către zona Moldovei. Practic, o regiune considerată multă vreme izolată economic devine mai accesibilă pentru rețelele de distribuție, ceea ce schimbă și calculul companiilor care decid unde deschid depozite, showroom-uri sau puncte de vânzare.

Un antreprenor din Suceava, citat de presa locală, care conduce o firmă de transport marfă cu 350 de camioane, spunea recent că autostrada înseamnă pentru regiune șansa de a intra „cu adevărat pe harta economică a țării”, nu doar un drum mai bun.

Ce înseamnă schimbarea pentru bugetele de marketing ale companiilor

Reducerea decalajelor regionale are consecințe concrete pentru echipele de marketing și vânzări din companiile de retail și FMCG. O regiune care trece dintr-o categorie de putere de cumpărare în alta justifică, de regulă, ajustarea gamei de produse oferite, a prețurilor de listă și a campaniilor locale de promovare. Brandurile care până acum concentrau bugetele de comunicare exclusiv pe București, Cluj sau Timiș încep să regândească alocările, pe măsură ce noi județe intră în segmentul de mijloc al pieței.

Retailerii mari urmăresc îndeaproape astfel de date atunci când decid unde deschid unități noi. Harta puterii de cumpărare rămâne totuși „pestriță”, cu zone din sudul și estul țării încă sub medie, ceea ce arată că recuperarea nu este uniformă. Vaslui, Botoșani și Giurgiu se mențin sub 80% din media națională, iar alte șase județe se situează între 80% și 88%, potrivit datelor citate de mai multe publicații economice.

Pentru companiile de logistică și distribuție, apropierea Moldovei de media națională schimbă și structura costurilor. O rută mai scurtă și mai predictibilă către o piață în creștere reduce riscul investițiilor în capacități de depozitare sau în rețele de distribuție regionale, argument pe care mai multe analize îl leagă direct de avansul lucrărilor la autostradă.

Datele NIQ arată, în ansamblu, o Românie unde diferențele dintre regiuni se atenuează, dar rămân semnificative. Pentru companiile care își planifică expansiunea sau bugetele de comunicare pe termen mediu, harta puterii de cumpărare devine un instrument tot mai relevant de decizie, alături de datele demografice și de infrastructură.