Naturlact, brandul lansat de Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin – BOVICOOP, nu reușește să intre pe rafturile marilor lanțuri de magazine din România, scrie zf.ro. Brandul e produs de patru fabrici ale cooperativelor membre ale uniunii, cea mai mare structură asociativă din creșterea bovinelor din țară. BOVICOOP reunește 27 de cooperative și peste 1.100 de fermieri din Transilvania, potrivit datelor citate de Ziarul Financiar.
Problema centrală e distribuția, nu producția. Fermierii au marfă, au fabrici, au un brand cu poveste. Le lipsește accesul la rafturile care contează cu adevărat, cele ale marilor retaileri. „E frustrant să vezi că în Spania se poate și la noi nu”, se arată în articolul publicat de zf.ro, citând un reprezentant al proiectului. Comparația cu Spania nu e întâmplătoare: acolo cooperativele agricole au acces consacrat la retailul mare, spun sursele citate de publicație.
Miza financiară e directă. Dacă brandul nu găsește piață de desfacere suficientă, investiția de 1,8 milioane de euro într-o fabrică de procesare riscă să se piardă, scrie zf.ro. Nu e o sumă simbolică pentru o structură formată din fermieri asociați, care au pariat pe ideea că prelucrarea în comun a laptelui poate aduce mai multă valoare decât vânzarea materiei prime către procesatorii mari.
De ce contează marketingul unui brand cooperatist
Naturlact intră pe o piață dominată de nume consacrate precum Albalact, Napolact, Danone, Hochland și Olympus. Fără bugetele de marketing ale marilor jucători, un brand cooperatist se bazează pe poveste: fermieri asociați, produs local, lanț scurt de la fermă la raft. Numai că povestea, singură, nu deschide ușa marilor retaileri, care au propriile criterii de listare, negociate cu procesatori mult mai mari.
Contextul de piață face problema mai acută. Deficitul comercial din lactate a crescut de patru ori în ultimii zece ani, ajungând la peste 600 de milioane de euro, potrivit datelor citate de zf.ro. România importă tot mai multe produse lactate, în timp ce brandurile locale, inclusiv cele susținute de fermieri, se luptă pentru spațiu pe raft. Concentrarea pieței în jurul câtorva procesatori mari, dintre care doar doi sunt controlați de antreprenori români, adaugă presiune suplimentară asupra proiectelor asociative de tipul Naturlact.
Momentan, brandul e prezent doar în magazine din zonele unde se află fabricile cooperativelor, mai ales în Harghita, potrivit informațiilor apărute anterior în presa economică. Extinderea spre nord-vest, către Arad și Timișoara, a fost anunțată drept prioritate pentru uniune, dar intrarea în marile lanțuri naționale de retail rămâne obstacolul principal pentru transformarea brandului într-un nume cunoscut la nivel de țară.
Fabrica de 1,8 milioane de euro, sub semnul întrebării
Investiția în noua fabrică de procesare face parte dintr-un plan mai amplu al uniunii, care își dorește ca întreaga producție de lapte a fermierilor membri să meargă, în timp, către brandul comun. Ideea de bază e simplă: în loc să vândă lapte brut marilor procesatori, cooperativele își procesează și își vând singure produsul finit, cu marjă mai mare pentru fermieri.
Practica arată însă că trecerea de la producție la vânzare cu amănuntul e mult mai dificilă decât deschiderea unei fabrici. Fără contracte cu marile lanțuri de magazine, volumele produse riscă să rămână blocate în piețe locale, insuficiente pentru a amortiza investiția. Cazul Naturlact ilustrează o problemă mai largă a agriculturii asociative românești: capacitatea de a produce există, dar capacitatea de a vinde la scară națională rămâne subdezvoltată, în absența unor rețele de distribuție proprii sau a puterii de negociere a marilor jucători din retail.
Situația brandului Naturlact rămâne, pentru moment, un test al cât de departe pot ajunge proiectele de asociere a fermierilor români fără sprijin comercial din partea marilor rețele de magazine.



