Presa digitală din România crește cu 160% într-un an, dar rămâne sub media UE

În 2024, doar 1,8% dintre utilizatorii români de internet plăteau pentru un abonament la presa digitală. Un an mai târziu, procentul a ajuns la 4,7%, o creștere de aproape 160% în termeni relativi. Este cea mai spectaculoasă schimbare dintre cele patru categorii de abonamente digitale analizate de The MacRO Zone, potrivit Băncii Transilvania, într-un studiu citat de cursdeguvernare.ro.

Explicația ține de context politic, nu doar de comportament economic. Anul 2025 a adus alegeri locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale, plus anularea și reluarea scrutinului prezidențial din 2024. „Într-un mediu informațional foarte aglomerat și polarizat, o parte mai mare a publicului a fost dispusă să plătească pentru presă percepută ca fiind mai credibilă, specializată sau independentă”, susține analiza The MacRO Zone.

Creșterea a dus presa digitală din România (4,7%) peste gaming-ul prin streaming (2,7%), cu 2 puncte procentuale. Decalajul față de media UE, de 7,2%, a scăzut la doar 2,5 puncte procentuale, cel mai mic dintre cele patru segmente analizate. România ocupă poziția 18 din 27 de state membre la acest capitol.

De la proprietate la abonament: modelul „forever transaction”

Analiza descrie o schimbare mai amplă în comportamentul de consum digital, valabilă și pentru video, muzică sau gaming, nu doar pentru presă. „Relația dintre consumator și produs s-a bazat, până de curând, pe proprietate”, notează economiștii citați de cursdeguvernare.ro, referindu-se la trecerea de la cumpărarea unui produs la plata pentru acces continuu la o bibliotecă digitală.

Termenul folosit în analiza Băncii Transilvania este „forever transaction”, conceptul autoarei Robbie Kellman Baxter, prin care o companie construiește o ofertă suficient de valoroasă încât clientul „renunță să mai caute permanent alternative”. Practic, utilizatorul acordă furnizorului încrederea de a-i rezolva o nevoie în mod continuu, iar tranzacția unică e înlocuită treptat de venituri recurente pentru companii.

Streamingul video rămâne cea mai dezvoltată categorie de abonamente digitale, atât la nivel european, cât și în România. În 2025, 21,4% dintre utilizatorii români de internet plăteau pentru filme, seriale sau transmisiuni sportive, în creștere cu 3,2 puncte procentuale față de anul precedent. Media UE era de 32,7%, iar România ocupa locul 21 din 27 de state membre, cu un decalaj de 11,3 puncte procentuale.

Diferențele europene sunt însă mari. Irlanda conduce clasamentul cu 63,9%, urmată de Danemarca (61,1%) și Țările de Jos (59,2%). La polul opus, Bulgaria are doar 9,3%, iar Slovenia, 13,7%. Analiza citată de cursdeguvernare.ro leagă aceste diferențe de veniturile disponibile, nivelul de digitalizare, obiceiurile de consum și disponibilitatea conținutului local.

Muzica, cel mai mare decalaj, dar și cea mai rapidă creștere

Streamingul muzical are cel mai mare decalaj față de UE dintre toate categoriile analizate. În 2025, doar 10,1% dintre utilizatorii români de internet plăteau pentru muzică, față de 23% în UE, o diferență de 12,9 puncte procentuale. România se afla pe locul 25 din 27 de state, înaintea doar a Croației și Bulgariei.

Ritmul de creștere a fost însă remarcabil: de la 6,1% în 2024 la 10,1% în 2025, o urcare de 4 puncte procentuale, aproape dublă față de creșterea medie înregistrată la nivelul UE. În țările nordice, modelul abonamentului muzical este deja matur: Suedia are o pondere de 52%, iar Irlanda, de 50,8%. Practic, în aceste piețe, aproximativ unul din doi utilizatori de internet plătește pentru muzică.

Analiza notează totuși că, în Europa de Sud și de Est, accesul gratuit finanțat prin publicitate rămâne un model important de consum, ceea ce explică parțial ponderile mai reduse ale abonamentelor plătite în aceste regiuni.

Gamingul rămâne segmentul cu cea mai redusă penetrare a abonamentelor. În UE, doar 6,1% dintre utilizatorii de internet plăteau în 2025 pentru un serviciu de streaming de jocuri, iar în România proporția era de 2,7%, țara ocupând locul 25 din 27. Țările de Jos aveau cea mai ridicată proporție, de 12,8%.

Pentru companiile românești de media și tehnologie, datele arată o piață încă la început de drum, dar cu potențial de creștere rapidă. Segmentul presei digitale, în special, sugerează că publicul român este dispus să plătească pentru conținut atunci când percepe o valoare clară de credibilitate sau specializare, un semnal relevant pentru editorii locali care își construiesc modele de abonament.