Firmele românești au depus 2.520 de cereri de marcă a Uniunii Europene (EUTM) în 2024, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum. Cifra reprezintă o creștere de aproximativ 120% față de cele 1.143 de cereri din 2020, potrivit datelor publicate de economedia.ro, pe baza statisticilor Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).
Evoluția pe termen lung este și mai vizibilă. România a pornit de la doar două cereri de marcă europeană în 1996, iar în 2024 a depășit pragul de 2.500 de cereri într-un singur an. Până în mai 2025, EUIPO a înregistrat în total 18.278 de cereri EUTM provenite din România. Datele pentru 2025 arată menținerea trendului: peste 3.000 de depuneri au dus țara pe locul 13 la nivel global în topul țărilor de origine a cererilor de marcă UE, în urma unor state precum China, Germania, Statele Unite, Italia, Spania și Franța, dar înaintea Belgiei, Cehiei, Portugaliei, Danemarcei și Irlandei.
Ce înseamnă costurile de protecție pentru firme
Pentru un antreprenor, decizia de a înregistra o marcă la nivel european nu mai este doar o formalitate juridică, ci o investiție care schimbă modul de evaluare a companiei. „Companiile acum știu că un brand nu este un instrument de marketing. Prin înregistrare, marca devine un activ contabil al companiei care poate fi evaluat, închiriat sau vândut, în condițiile legii”, spune Radu Bozocea, reprezentant al firmei Weizmann Ariana & Partners, citat de economedia.ro.
Firmele pot depune cereri direct la EUIPO, însă majoritatea aleg să lucreze cu reprezentanți specializați, mai ales din cauza riscurilor legate de mărci deja existente. O cerere depusă fără o verificare prealabilă poate genera opoziții din partea altor titulari, litigii îndelungate și costuri suplimentare care depășesc semnificativ taxa inițială de înregistrare. Weizmann Ariana & Partners se află pe primul loc între reprezentanții folosiți de titularii români, cu 1.577 de cereri EUTM, urmată de Grecu, cu 697 de cereri, și Aleci, cu 527 de cereri.
În clasamentul companiilor românești cu cele mai multe cereri de marcă europeană, primul loc este ocupat de Prosper Mod, cu 328 de cereri, urmată de Royal Estates & Buildings, cu 169, și Global Brother, cu 96. Printre nume mai cunoscute, Dante International, compania din spatele eMAG, are 69 de cereri, Labormed-Pharma 50, Dedeman 48 și Antibiotice 46. În lista extinsă mai apar Cramele Recaș, cu 39 de cereri, Digi Romania, cu 34, Cris-Tim Family Holding, cu 33, Valvis Holding, cu 32, și Visual Fan, cu 31 de cereri.
Design industrial, o zonă de creștere paralelă
Tendința de protejare a activelor intangibile nu se limitează la mărci. România a înregistrat la EUIPO 5.859 de cereri pentru desene și modele industriale în perioada analizată, un instrument care protejează aspectul vizual al unui produs, de la forma unei sticle până la designul unui corp de iluminat sau al unui ambalaj.
Gold Glass conduce acest clasament, cu 447 de cereri, urmată de Mix Sweets, cu 137, Transilvania Forest Production, cu 120, Metalbac & Farbe, cu 101, și Casco Group, cu 97 de cereri. În top 10 se regăsesc și Unicarm, IRUM, Snick Ambalaje și Consumabile, precum și Intermark.
Pentru companiile care exportă sau plănuiesc extinderea pe piețe din Uniunea Europeană, protecția designului completează protecția mărcii, reducând riscul ca un concurent să copieze forma unui produs fără să încalce direct numele brandului. Costul unei astfel de strategii duale, marcă plus design, presupune însă bugete suplimentare de consultanță juridică, pe care firmele mici le resimt mai puternic decât marii jucători deja prezenți în clasamente.
Datele EUIPO arată o schimbare structurală în modul în care companiile românești tratează brandurile proprii. De la simple elemente de marketing, mărcile devin active de proprietate intelectuală pe care firmele încearcă să le valorifice și să le apere pe piața europeană, un proces care implică nu doar taxe de înregistrare, ci și bugete pentru monitorizare, litigii și reînnoiri periodice.
