UE blochează pentru 12 luni interdicțiile naționale privind accesul copiilor la social media

Comisia Europeană a anunțat, joi, 29 octombrie, că cere capitalelor europene să pună pe pauză, timp de 12 luni, orice lege națională care restricționează accesul minorilor la rețelele sociale. Măsura vine în condițiile în care Bruxelles-ul lucrează la un regulament unic pentru întreaga Uniune, cunoscut drept „Kids Act”, potrivit zf.ro, care citează Politico.

Prima țară afectată direct este Austria, al cărei proiect de lege pentru interzicerea rețelelor sociale sub 14 ani se afla deja în verificare la Comisie. Purtătorul de cuvânt al executivului european, Thomas Regnier, a explicat motivul deciziei: „Comisia a decis să amâne cu 12 luni orice proiect de lege naţional care se suprapune cu viitoarele norme armonizate”.

Austria se opune, Grecia și Franța scapă de suspendare

Reacția Vienei nu a întârziat. Vicecancelarul și ministrul austriac pentru afaceri media, Andreas Babler, a declarat că „nu am nicio simpatie pentru amânarea de către Comisia Europeană a interdicţiei privind reţelele sociale în Austria”. Secretarul de stat austriac Alexander Pröll a mers mai departe, numind decizia Bruxelles-ului inacceptabilă atâta vreme cât Comisia nu are încă o soluție europeană completă.

Guvernul austriac a anunțat că va continua pregătirea legislației naționale, astfel încât aceasta să poată fi pusă în aplicare imediat ce perioada de suspendare expiră, peste un an. Situația arată diferit pentru alte state membre. Grecia a adoptat deja, pe 23 octombrie, o lege care restricționează accesul minorilor sub 15 ani la social media, cu aplicare de la 1 ianuarie 2027. Legea grecească scapă de suspendare pentru că a fost notificată Comisiei înainte ca propunerea „Kids Act” să existe, aceleași explicații fiind valabile și pentru Franța, care are propriul proiect legislativ pregătit de mai mult timp. Comisia nu s-a pronunțat încă asupra interdicțiilor pregătite de Italia și Slovacia, state care urmăresc, la rândul lor, propriile restricții naționale.

Diferențele dintre statele membre nu sunt noi. Chiar și după ce Bruxelles-ul a propus o lege unificată, țările din Uniune au continuat să adopte abordări și limite de vârstă diferite, de la Danemarca și Spania, care au discutat propriile restricții, până la Australia, prima țară din lume care a interzis complet accesul minorilor sub 16 ani la social media, din decembrie 2025.

Ce prevede „Kids Act” și când ar putea intra în vigoare

Propunerea legislativă prezentată de Comisie în septembrie ar introduce un standard unic pentru toate cele 27 de state membre, înlocuind actualul peisaj fragmentat de reguli naționale. Potrivit proiectului, copiii sub 13 ani nu ar mai putea deschide conturi proprii pe rețelele sociale. Pentru cei cu vârste între 13 și 15 ani, ar fi permise „mini-conturi” gestionate de un părinte sau tutore, cu funcții limitate și o restricție de o oră pe zi de utilizare. Abia de la 15 ani în sus, adolescenții ar putea administra singuri un cont de social media.

Noutatea centrală a propunerii este renunțarea la autodeclararea vârstei prin simpla bifare a unei căsuțe cu data nașterii, metodă considerată insuficientă de Comisie. În locul ei, platformele ar urma să folosească soluții certificate de verificare a vârstei, precum aplicația europeană de verificare a vârstei sau portofelul european de identitate digitală, bazate pe tehnologie „zero-knowledge”, care confirmă doar dacă utilizatorul depășește sau nu un prag de vârstă, fără să rețină documente de identitate sau date biometrice. Fiecare stat membru ar trebui să ofere cel puțin o metodă gratuită de verificare, inclusiv pentru persoanele care nu au o identitate digitală.

Pentru conturile deja existente, platformele ar avea șase luni de la intrarea în vigoare a regulilor pentru a estima vârsta utilizatorilor și a dezactiva conturile celor sub 15 ani sau ale celor a căror vârstă nu poate fi stabilită. Regulile ar urma să se aplice nu doar rețelelor sociale, ci și platformelor de distribuire a conținutului video, jocurilor online și companionilor sau chatboților bazați pe inteligență artificială.

Deocamdată, „Kids Act” rămâne doar o propunere legislativă, nu lege aplicabilă. Pentru a deveni obligatorie, trebuie negociată cu Parlamentul European și cu statele membre, un proces care, potrivit estimărilor citate în presa internațională, ar putea dura astfel încât legea să nu intre efectiv în vigoare înainte de 2028. Până atunci, Comisia mizează pe faptul că aplicația europeană de verificare a vârstei, declarată tehnic funcțională încă din luna mai, va fi disponibilă în majoritatea statelor membre până la finalul acestui an.

Organizații de protecție a consumatorilor au exprimat rezerve față de eficiența reală a verificării vârstei ca soluție unică. Directorul Organizației Europene a Consumatorilor, Agustín Reyna, a avertizat că verificarea vârstei „nu este un glonț de argint” și ridică probleme serioase de confidențialitate și protecție a datelor. Reprezentanți ai industriei tehnologice au semnalat îngrijorări similare legate de modul în care ar fi implementate noile cerințe de verificare.

Pentru autoritățile românești, dezbaterea europeană are relevanță directă. România nu figurează printre statele care au adoptat deja o lege proprie de interzicere a rețelelor sociale pentru minori, spre deosebire de Grecia, Franța sau Austria, ceea ce înseamnă că suspendarea cerută de Comisie nu afectează, deocamdată, o legislație națională existentă. În același timp, odată ce „Kids Act” va intra în vigoare, companiile de social media care operează și pe piața românească vor trebui să implementeze aceleași mecanisme de verificare a vârstei valabile în restul Uniunii, inclusiv aplicația europeană dedicată acestui scop.