Ungaria se apropie de momentul în care va primi aproape 10 miliarde de euro din fondurile europene de redresare, blocate ani la rând în timpul guvernării lui Viktor Orbán. Comisia Europeană se pregătește să aprobe finanțarea chiar săptămâna viitoare, potrivit G4Media, care citează informații relatate de Mediafax.

Oficiali europeni au confirmat pentru Euronews că evaluarea reformelor realizate de Budapesta este aproape finalizată. Comisia nu a identificat, deocamdată, obstacole majore care să împiedice deblocarea banilor. Plățile din mecanismul european de redresare trebuie autorizate până la sfârșitul lunii noiembrie, pentru a putea fi efectuate înainte de încheierea anului 2026, arată sursa citată.

Suma vizată acum provine din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), instrumentul european lansat după pandemie pentru a sprijini economiile afectate de criza sanitară. Fondul total, de 577 de miliarde de euro la nivelul întregii Uniuni, are termen final de utilizare luna decembrie a acestui an, ceea ce pune presiune pe calendarul aprobării pentru Ungaria.

Bruxelles-ul menține însă suspendarea altor 2,2 miliarde de euro din fonduri de coeziune. Motivul invocat este că autoritățile ungare nu au demonstrat încă îndeplinirea completă a condițiilor privind libertatea academică și drepturile persoanelor LGBT+, conform aceleiași relatări.

De la blocajul lui Orbán la reformele lui Magyar

Fondurile au fost înghețate începând din 2022, când Comisia Europeană a declanșat mecanismul de condiționalitate împotriva Ungariei, invocând riscuri sistemice pentru bugetul comunitar legate de independența justiției și de corupție. Guvernul condus atunci de Viktor Orbán, aflat la putere din 2010, a fost acuzat, de-a lungul anilor, de slăbirea instituțiilor democratice și de control politic asupra presei și universităților.

Situația s-a schimbat după alegerile parlamentare din aprilie 2026, câștigate detașat de partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar. Formațiunea a obținut 138 din cele 199 de mandate din parlamentul maghiar, punând capăt celor 16 ani de guvernare Fidesz. Orbán și-a recunoscut înfrângerea chiar în noaptea alegerilor.

Magyar și-a asumat deblocarea fondurilor europene drept prioritate principală a noului guvern, instalat în mai 2026. În luna mai, Comisia Europeană, prin președinta Ursula von der Leyen, a anunțat că poate debloca un total de 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria, din care 10 miliarde din fondul de redresare și 6,4 miliarde din fonduri de coeziune, condiționat de adoptarea reformelor promise.

„Ungaria a făcut pași importanți pentru consolidarea statului de drept și protejarea intereselor financiare ale Uniunii”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit G4Media, Budapesta a modificat peste 100 de legi pentru a îndeplini condițiile impuse de Bruxelles, majoritatea acestora vizând independența justiției și mecanismele de combatere a corupției. Printre măsurile adoptate s-au numărat aderarea la Parchetul European, consolidarea Autorității de Integritate și revizuirea legislației privind achizițiile publice.

Ce bani au ajuns deja la Budapesta

Procesul de deblocare a avansat etapizat. În luna septembrie 2026, Comisia Europeană a propus eliberarea a 4,2 miliarde de euro din fonduri de coeziune, sumă confirmată apoi de Consiliul UE în octombrie, odată cu încetarea mecanismului de condiționalitate impus în 2022. Decizia a redeschis și accesul Ungariei la programele europene Erasmus+ și Horizon Europe, din care studenții și cercetătorii maghiari fuseseră excluși.

La finalul lunii august, premierul Magyar a anunțat că guvernul său a îndeplinit toate condițiile necesare pentru a recupera banii blocați sub Orbán. Rămâne acum de văzut dacă cele 10 miliarde de euro din fondul de redresare, cea mai mare tranșă din pachetul total de 16,4 miliarde, vor fi aprobate efectiv în perioada următoare, așa cum anticipează oficialii europeni citați de Euronews.

Separat de deblocarea integrală, rămân încă suspendate 2,2 miliarde de euro, legate de progresele cerute în domeniul libertății academice. Comisia a cerut, între altele, eliminarea treptată a fundațiilor de interes public prin care fusese preluat controlul asupra unor universități în perioada Orbán.

Dosarul Ungariei este urmărit cu atenție și de alte state membre care au planuri naționale de redresare finanțate din același mecanism, inclusiv România, al cărei PNRR depinde de același instrument european cu termen de utilizare la finalul anului 2026. Modul în care Bruxelles-ul gestionează condiționalitățile pentru Budapesta arată, pentru ceilalți beneficiari, cât de strict sau de flexibil poate fi interpretat mecanismul în etapa finală a programului.