Datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică arată o revenire a economiei românești în trimestrul al treilea din 2026. Întrebarea pe care și-o pun acum antreprenorii și investitorii este simplă: înseamnă această creștere că dificultățile economice au trecut, sau este doar un episod izolat într-un an dominat de stagnare?

Răspunsul, potrivit autorităților și analiștilor citați de Economedia, este nuanțat. Produsul Intern Brut a urcat cu 2,1% în trimestrul III față de trimestrul anterior, pe seria ajustată sezonier, și cu 0,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe seria brută. Este cel mai bun ritm trimestrial înregistrat din primul trimestru al anului 2022, conform ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.

De ce nu înseamnă creșterea de 2,1% că economia și-a revenit complet

Deși cifrele arată o accelerare clară față de trimestrul anterior, bilanțul pe nouă luni rămâne negativ. La nivelul perioadei ianuarie-septembrie 2026, economia românească este în scădere cu 0,3% față de aceeași perioadă din 2025, pe seria brută, și cu 1% pe seria ajustată sezonier, potrivit INS.

Nazare a transmis că bugetul pentru 2027 trebuie să consolideze evoluția din trimestrul III și să susțină redresarea economiei. „Datele publicate astăzi de Institutul Național de Statistică arată o revenire tehnică a economiei”, a scris ministrul, potrivit Economedia.ro. El a precizat că industria și consumul nu și-au revenit încă, deși construcțiile confirmă impactul investițiilor publice.

Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 40,5% în august față de august 2025, după avansuri de două cifre în majoritatea lunilor din acest an. Investițiile publice au ajuns la 2,33% din PIB în trimestrul III, față de 1,67% în același trimestru din 2025, în timp ce deficitul bugetar la nouă luni a scăzut de la 5,31% la 3,81% din PIB, arată datele citate de ministrul Finanțelor.

Pentru comparație, estimarea preliminară a Eurostat pentru trimestrul III indică o creștere de 0,5% în Uniunea Europeană și de 0,4% în zona euro. România rămâne deci în urma mediei europene, chiar dacă ritmul trimestrial intern a fost mai alert decât în trimestrele precedente.

Nazare a subliniat că un trimestru bun nu elimină dificultățile economice și nici pe cele bugetare. El consideră că viitorul buget trebuie construit pe venituri estimate realist și pe obligații deja asumate, cu investiții selectate în funcție de posibilitățile efective de finanțare. „Un buget credibil și respectarea angajamentelor ne ajută să păstrăm încrederea investitorilor”, a mai spus ministrul, potrivit sursei citate.

Ce spun analiștii despre riscul de recesiune în 2026

Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, oferă o explicație pentru reviriment: investițiile realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Acesta a declarat, vineri, că economia românească va înregistra totuși o recesiune ușoară pe ansamblul anului, în ciuda saltului din trimestrul III, potrivit Agerpres, citat de Economedia.ro.

„Pe primele nouă luni ale anului vedem o scădere ușoară, minus 0,3%. Eu îmi mențin opinia pe care am avut-o de ceva timp, că vom avea anul acesta o recesiune ușoară”, a declarat Adrian Codirlașu, președintele CFA România.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză a estimat, la finalul lunii octombrie, o contracție economică de 0,4% pentru 2026, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară. Este o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de estimarea precedentă.

Codirlașu avertizase, la începutul lunii noiembrie, la evenimentul Banking Forum organizat de Financial Intelligence, că economia ar putea scădea cu până la 1% în 2026, iar riscul de recesiune persistă și în 2027. El a legat atunci perspectivele slabe de reducerea producției de energie și de evoluția fragilă a consumului intern.

Ministrul Finanțelor are o abordare mai optimistă pentru anul viitor. Nazare a declarat recent, într-un interviu citat de Mediafax, că prognozele Ministerului Finanțelor arată o creștere economică de 1,7-1,8% în 2027. El a legat această perspectivă de adoptarea rapidă a bugetului și de o gestiune corectă a cheltuielilor publice.

Diferența de optimism între cei doi are o miză practică pentru companii: de ea depind deciziile de investiții și previziunile de buget pentru anul care vine. Dacă varianta ministrului se confirmă, antreprenorii se pot aștepta la o revenire graduală a cererii interne din 2027. Dacă se adeverește scenariul mai prudent al CFA România, consumul și producția industrială ar putea rămâne slabe încă multe luni.

Pentru moment, datele concrete arată o imagine mixtă: creștere trimestrială solidă, dar bilanț anual negativ; investiții publice în avans, dar industrie și consum încă blocate pe minus. INS a precizat că cifrele publicate vineri sunt estimări-semnal, urmând ca prima variantă a datelor provizorii pentru trimestrul III să fie publicată pe 7 decembrie 2026, moment care va aduce și detalii despre contribuția fiecărui sector economic la rezultatul final.

Seria ajustată sezonier a fost recalculată de INS odată cu includerea estimărilor pentru trimestrul III, fiind revizuită față de varianta publicată în octombrie. Această recalculare a modificat ușor și cifrele raportate anterior pentru trimestrul al doilea, a cărui evoluție față de trimestrul I a rămas însă neschimbată, indicând stagnare.

Deficitul bugetar redus la 3,81% din PIB după nouă luni este unul dintre argumentele pe care Ministerul Finanțelor îl folosește pentru a susține că traiectoria de consolidare fiscală începe să dea rezultate. Rămâne de văzut dacă acest ritm se menține în trimestrul IV, considerat de ministru drept cel mai important din an pentru confirmarea unei reveniri durabile.