Un memoriu transmis vineri Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale propune simplificarea regulilor pentru gospodăriile din satele românești, scrie Forbes.ro. Documentul a ajuns la MADR, cu copii către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Semnatarii cer constituirea unui grup de lucru interinstituțional, coordonat de MADR, cu participarea Ministerului Finanțelor prin ANAF, a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a Agenției Naționale a Zonei Montane. Scopul declarat este armonizarea legislației și elaborarea unor norme adaptate activităților economice din gospodăriile rurale.

Inițiativa aparține Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23 și Platformei România Tradițiilor Creative, alături de Muzeul ASTRA, Asociația de Ecoturism din România, Asociația Tășuleasa Social și alte organizații din sectorul rural.

De ce se suprapun astăzi autorizațiile și controalele

Propunerea urmărește integrarea mai multor activități economice într-o singură gospodărie: producție agricolă, prepararea și servirea mâncărurilor tradiționale, cazare, ghidaj turistic, meșteșuguri și artizanat. În prezent, fiecare activitate are regim separat de autorizare, fiscalitate și control, potrivit inițiatorilor memoriului.

O gospodărie cu producție mică, în care se gătește pentru turiști, se vând produse artizanale și se oferă servicii de ghidaj, se confruntă cu taxări, norme și controale paralele, se arată în document. Semnatarii dau exemplul unui Punct Gastronomic Local care vrea să adauge, pe lângă mesele tradiționale, servicii de ghidaj turistic sau alte activități pentru vizitatori — și intră astfel sub incidența mai multor seturi de reguli, aplicate de instituții diferite.

„Satul românesc poate dezvolta o economie locală diversificată, nu doar agricultură. Gospodăria tradițională poate deveni o mică întreprindere multifuncțională, conectată la turiști, piețe locale și rețele de producători”, a declarat Teodor Frolu, vicepreședinte al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, citat de Forbes.ro.

Modelul propus ar crea legături economice directe între familiile din aceeași comunitate. O gospodărie care servește mese turiștilor s-ar putea aproviziona de la producătorii din sat, ar putea colabora cu ghizi locali și ar putea promova obiectele realizate de meșteșugari.

Ce arată cifrele despre Punctele Gastronomice Locale și ecoturism

Memoriul se sprijină pe datele de creștere ale Punctelor Gastronomice Locale (PGL), formă de antreprenoriat rural reglementată prin Legea 412/2023, care permite servirea de preparate tradiționale direct în bucătăriile gospodăriilor, pentru maximum 15 persoane simultan. Registrul PGL cuprinde aproximativ 800 de înregistrări realizate începând din 2018, jumătate dintre ele din ultimii trei ani.

Numărul anual al autorizărilor a crescut cu peste 100% după adoptarea legii dedicate, potrivit datelor citate în memoriu. Sectorul generează, în prezent, peste 2.000 de locuri de muncă în mediul rural, susțin inițiatorii.

Turismul rural aduce rezultate similare. Rețeaua națională de destinații de ecoturism generează anual peste 1.000 de locuri de muncă active și aproximativ 400.000 de înnoptări în structuri mici din mediul rural, arată memoriul. Traseul pietonal Via Transilvanica a atras, în 2025, peste 120.000 de drumeți din 60 de țări, un indicator al cererii turistice pentru experiențele rurale autentice.

Pentru comparație, norma anuală de venit stabilită pentru un PGL a fost, în 2025, de 44.400 de lei, sumă care servește drept bază de impozitare pentru acest tip de activitate, independent de celelalte venituri pe care o gospodărie le poate obține din cazare sau din vânzarea de produse artizanale.

Semnatarii memoriului propun opt direcții de acțiune. Printre acestea se numără corelarea legislației privind dezvoltarea rurală cu cea a turismului, recunoașterea oficială a gospodăriei multifuncționale și simplificarea normelor sanitar-veterinare pentru micii producători. Se mai cere extinderea certificărilor de autenticitate și sustenabilitate, precum și reducerea suprapunerilor fiscale și administrative dintre diferitele activități.

Alte propuneri vizează sprijinirea comunităților situate pe traseele turistice naționale, protejarea patrimoniului cultural și a meșteșugurilor tradiționale, dar și simplificarea regulilor pentru sectorul piscicol din Delta Dunării, inclusiv pentru achiziția peștelui de la pescarii autorizați.

Inițiatorii susțin că există deja modele funcționale de gospodării diversificate și cer o întâlnire de lucru cu MADR și instituțiile partenere, pentru a stabili calendarul și cadrul de aplicare a reformei. Memoriul poate fi semnat online de alți susținători ai inițiativei.