Blocajul platformei Work in Romania a costat angajatorii 48.000 de euro pentru fiecare 20 de muncitori așteptați

Platforma WorkinRomania.gov.ro a redevenit complet funcțională pe 11 noiembrie, după aproape două luni în care angajatorii nu au putut recruta muncitori din afara Uniunii Europene, scrie economedia.ro. Deși sistemul funcționează din nou, companiile de recrutare avertizează că pierderile financiare acumulate în perioada de blocaj nu mai pot fi recuperate integral, iar consecințele se vor vedea și în 2027.

Potrivit unei simulări realizate de compania de recrutare TAKT Recruitment, o firmă din construcții sau din producție care plănuia să angajeze 20 de muncitori străini ar fi putut suferi un impact financiar de aproximativ 240.000 de lei, echivalentul a 48.000 de euro, din cauza unei întârzieri de două luni. Calculul pornește de la ipoteza că un muncitor generează venituri lunare de 15.000 de lei și o contribuție financiară netă de 6.000 de lei pentru angajator, după scăderea cheltuielilor salariale și operaționale.

Impactul financiar crește proporțional cu numărul de posturi vacante. Pentru o companie care aștepta zece muncitori, pierderea estimată ar fi de 24.000 de euro, în timp ce pentru 50 de muncitori suma urcă la 120.000 de euro, iar pentru 100 de muncitori ajunge la 240.000 de euro, arată simularea companiei de recrutare. TAKT Recruitment precizează însă că valorile sunt orientative și pot varia în funcție de industrie, productivitate și specificul fiecărei activități.

„Angajatorii vor putea recupera treptat întârzierile în recrutare, însă pierderile financiare din această perioadă nu mai pot fi recuperate integral”, a declarat Cosmin Șerban, Managing Director și cofondator al TAKT Recruitment, citat de economedia.ro. El a adăugat că efectele blocajului se vor resimți și în primele luni din 2027, mai ales în industriile cu deficit accentuat de personal, precum construcțiile, logistica și producția industrială.

De ce a fost blocată platforma pentru muncitori străini

Platforma a fost introdusă prin Ordonanța de urgență 32/2026, care a mutat procedurile de recrutare a cetățenilor din state terțe într-un sistem electronic administrat de Ministerul Afacerilor Interne. Prin acest portal se derulează atât procesul de angajare inițială, cât și prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă sau schimbarea angajatorului pentru lucrătorii deja prezenți în țară.

Blocajul a început la jumătatea lunii septembrie, după ce Curtea de Apel București a suspendat executarea Ordinului 1.073/2026, care aproba lista ocupațiilor deficitare pentru care angajatorii puteau recruta forță de muncă din afara UE. Suspendarea a dezactivat mai multe fluxuri administrative esențiale, lăsând companiile fără posibilitatea de a înregistra noi angajați sau de a prelungi contractele celor existenți.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat pe 11 noiembrie că platforma funcționează din nou, după ce autoritățile au identificat o soluție tehnică și legislativă. Potrivit datelor citate de comunicate.info, în intervalul de 146 de zile de la termenul legal de operaționalizare, platforma a fost disponibilă efectiv doar 38 de zile, restul perioadei fiind marcat de blocaje și funcționalități dezactivate.

Deblocarea nu înseamnă însă dispariția tuturor obstacolelor administrative. Angajatorii pot relua înregistrarea, solicitarea autorizării pentru recrutare și depunerea cererilor pentru vizele de lungă ședere de tip D/AM2, dar rămâne de văzut în ce ritm vor fi procesate dosarele acumulate în această perioadă, potrivit adevarul.ro.

Angajatorii cer predictibilitate pentru recrutările din 2027

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) salută repornirea sistemului, dar atrage atenția că blocajul a creat incertitudine și riscul ca lucrători deja aflați în România să depășească termenele legale fără vina lor. Organizația cere Guvernului aprobarea, până la sfârșitul anului 2026, a unui contingent de 115.000 de lucrători din state terțe pentru 2027.

Cererea vine după ce plafonul aprobat pentru anul curent fusese redus la 90.000 de lucrători extracomunitari, cu 10.000 de locuri mai puțin față de nivelul de 100.000 stabilit anterior. Noul contingent solicitat ar depăși cu 25.000 numărul aprobat pentru 2025, pe fondul deficitului de personal din logistică, construcții și producția industrială.

„Angajatorii au nevoie de predictibilitate pentru a-și putea planifica activitatea și investițiile. De aceea cerem aprobarea în regim de urgență a contingentului de 115.000 pentru 2027, înainte de sfârșitul anului”, a declarat Romulus Badea, președintele PIFM.

Badea a mai spus că semnalările transmise de angajatori și de membrii patronatului au fost, în cea mai mare parte, preluate de Ministerul Muncii, iar remedierea problemelor tehnice arată că dialogul instituțional poate produce rezultate. Printre modificările obținute în urma consultărilor se numără reducerea la zece zile a termenului în care o profesie nouă poate fi adăugată, la cerere, pe lista ocupațiilor deficitare, potrivit adevarul.ro.

Lista actuală a ocupațiilor deficitare include, printre altele, muncitori în construcții, șoferi, sudori, lucrători în HoReCa, curieri, personal de curățenie și manipulanți de mărfuri. Potrivit unor estimări recente, aproape 200.000 de muncitori din afara Uniunii Europene activează deja în România, într-un context în care deficitul de forță de muncă rămâne acut în mai multe sectoare economice.

Pentru companiile care recrutează direct lucrători prin schema D/AM2, obligațiile financiare rămân consistente chiar și după deblocarea platformei. Firmele trebuie să devină angajatori autorizați și să constituie o garanție de 1.000 de euro pentru fiecare persoană recrutată, ceea ce înseamnă, de exemplu, 50.000 de euro blocați pentru 50 de muncitori. Nerespectarea noilor obligații poate atrage amenzi de până la 30.000 de lei pentru fiecare lucrător implicat, iar angajatorul riscă suspendarea sau radierea din registrele platformei.

TAKT Recruitment subliniază că ritmul de revenire a activității va depinde de capacitatea autorităților de a procesa dosarele restante și de predictibilitatea noilor proceduri. Compania estimează că firmele vor reuși treptat să recupereze întârzierile de recrutare, dar efectele economice ale celor aproape două luni de blocaj vor persista cel puțin în primul trimestru din 2027, mai ales în sectoarele cu deficit cronic de personal calificat.