De ce cheamă UE băncile și fondurile de pensii să finanțeze startup-urile europene

De ce are nevoie Europa de un pact separat ca să convingă băncile și fondurile de pensii să investească în tehnologie? Răspunsul scurt: pentru că, până acum, capitalul mare a preferat să meargă spre Statele Unite, iar startup-urile europene ajunse la maturitate au fost nevoite să caute finanțare peste ocean sau să se mute acolo.

Comisia Europeană și Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) au lansat marți Pactul european al investitorilor instituționali (EIIP), potrivit StartupCafe.ro. Documentul cheamă investitorii mari — bănci, fonduri de pensii, companii de asigurări — să contribuie la fondurile de investiții lansate de Uniunea Europeană pentru startup-uri și companii aflate în etapa de creștere.

Instituțiile europene descriu Pactul drept „un nou cadru voluntar”, conceput să direcționeze mai mult capital instituțional pe termen lung către ecosistemul european de tehnologie. Nu e o obligație legală, ci o platformă de coordonare între sectorul public și cel privat.

Treisprezece investitori instituționali și-au exprimat deja intenția de a canaliza bani către ecosistemul european de inovare. Ei vor investi prin European Tech Champions Initiative (ETCI) 2.0, care are o țintă de până la 15 miliarde de euro, și prin Scaleup Europe Fund, în valoare de până la 5 miliarde de euro.

Ce probleme rezolvă, de fapt, acest pact european

Problema pe care Bruxelles-ul încearcă să o rezolve nu e lipsa de startup-uri, ci lipsa de capital pentru etapele avansate de creștere. Companiile europene ajung să găsească finanțare pentru primii pași, dar se lovesc de un gol atunci când au nevoie de sume mari pentru a se extinde global.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a explicat miza inițiativei: „Talent, idei și ambiție — Europa le are pe toate. Acum ne asigurăm că firmele noastre inovatoare se pot dezvolta, extinde și impune la nivel global — din Europa”, potrivit comunicatului citat de StartupCafe.ro.

Von der Leyen a adăugat că obiectivul este „transformarea inovării europene în forță industrială și economică europeană”, prin reunirea partenerilor publici și privați pentru a debloca capital pe termen lung.

Grupul BEI insistă pe ideea că investitorii instituționali europeni au nevoie de un punct unic de acces la finanțarea inovării. Reprezentanții instituției susțin că parteneriatul dintre instituțiile UE și sectorul privat transmite „un mesaj puternic de unitate, ambiție și determinare europeană”, conform aceleiași surse.

ETCI 2.0 nu e un instrument nou, ci extinderea uneia dintre inițiativele-fanion ale BEI. Prima ediție a inițiativei, lansată în 2023, a susținut cincisprezece fonduri de mari dimensiuni și a contribuit la apariția a douăsprezece unicorni cu sediul în UE, potrivit informațiilor publicate de Grupul BEI. Noua ediție, ETCI 2.0, urmărește să mobilizeze de patru ori mai mult capital decât precedenta și își propune o țintă totală de până la 80 de miliarde de euro, combinând resurse publice de la statele membre cu bani privați de la investitori instituționali.

Scaleup Europe Fund, al doilea instrument menționat în Pact, a fost anunțat inițial de von der Leyen în discursul privind starea Uniunii din 2025. Fondul, care are un obiectiv de 5 miliarde de euro, este administrat de firma de investiții EQT, aleasă printr-un proces competitiv de Fondul European de Investiții. Acesta va investi direct în companii europene din domenii considerate strategice: inteligență artificială, tehnologii cuantice, semiconductori, biotehnologie și energie curată.

Ce înseamnă acest pact pentru startup-urile din România

Pentru antreprenorii români, relevanța acestor instrumente europene depășește nivelul declarativ. Autoritățile de la București au discutat deja, în paralel cu lansarea EIIP, despre un mecanism național complementar, numit RoBOOST — un fond de fonduri dedicat companiilor românești aflate în diverse etape de creștere.

Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, s-a întâlnit recent cu Nadia Calviño, președinta Grupului BEI, la reuniunea informală a miniștrilor de finanțe din UE de la Dublin, unde au discutat exact despre acest fond. Banca de Investiții și Dezvoltare a României, deținută integral de stat, analizează o contribuție de 100 de milioane de euro la RoBOOST.

Mecanismul urmează aceeași logică precum EIIP: capitalul public mobilizează și atrage resurse private și instituționale, prin fonduri de private equity și de capital de risc, pentru finanțarea startup-urilor, IMM-urilor și companiilor românești în creștere.

Rămâne de văzut cât de repede vor ajunge banii promiși la companiile reale. EIIP este, deocamdată, un cadru de intenții, iar cei treisprezece investitori instituționali care s-au alăturat inițiativei nu au anunțat sume exacte pe care le vor pune fiecare în fonduri. Fondurile-țintă, ETCI 2.0 și Scaleup Europe Fund, au totuși deja bani angajați: BEI și Fondul European de Investiții au comis 1,25 miliarde de euro pentru ETCI 2.0, iar Scaleup Europe Fund are deja circa 2,5 miliarde de euro confirmați din cele 5 miliarde-țintă.

Pentru companiile de tehnologie din România, miza practică este accesul la runde de finanțare de peste 50 de milioane de euro — sume greu de strâns până acum pe piața locală sau chiar europeană, unde capitalul de risc pentru etape avansate a fost, potrivit datelor citate de Comisia Europeană, de până la șapte ori mai greu de accesat decât în Statele Unite.

Explicația din spatele acestei cifre e simplă: aproape o treime dintre unicornii europeni — startup-uri evaluate la peste un miliard de euro — s-au mutat în afara continentului în ultimii cincisprezece ani, în căutarea unor investitori dispuși să pună sume mari pe masă. Pactul lansat marți urmărește exact să oprească acest tipar, păstrând companiile de succes cu sediul în Europa, inclusiv cele cu rădăcini în România.