România finalizează primele patru spitale de stat construite de la zero, cu investiții de 320 de milioane de euro

România are, pentru prima dată, patru mari spitale de stat construite integral de la zero, cu investiții totale de 320 de milioane de euro, potrivit calculelor Ziarului Financiar. Proiectele au fost demarate între 2023 și 2025 și vizează afecțiuni pentru care nevoia de servicii medicale este uriașă: bolile cardiovasculare, neurochirurgia și arsurile severe.

Este vorba despre Centrul Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie din Cluj-Napoca, noul Centru Chirurgical Cardiovascular din Târgu-Mureș și două centre pentru mari arși, unul la Timișoara și altul la Târgu-Mureș. Primele două unități au fost deja inaugurate, iar celelalte două așteaptă recepția lucrărilor, scrie ZF.

Investiții de peste 150 de milioane de euro pentru inima și creierul pacienților

Centrul de neurochirurgie din Cluj a costat 45 de milioane de euro și are peste 100 de paturi, șase săli de operație și o sală hibridă, dotată cu echipamente moderne de imagistică. Neurochirurgia este una dintre specializările medicale în care infrastructura și tehnologia fac diferența dintre viață și moarte pentru pacienți.

Cea mai mare investiție dintre cele patru este Centrul Chirurgical Cardiovascular din Târgu-Mureș, ridicat în cadrul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant. Aici s-au cheltuit peste 150 de milioane de euro, bani veniți din PNRR și de la bugetul de stat. Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în România, cu o pondere peste media europeană.

Noua unitate din Târgu-Mureș are 219 paturi, dintre care 214 pentru spitalizare continuă și cinci pentru spitalizare de zi, potrivit datelor citate de ZF.

Centrele pentru mari arși, un deceniu întârziat față de Colectiv

Cele două centre pentru tratamentul marilor arși, la Timișoara (150 de milioane de euro) și Târgu-Mureș (62 de milioane de euro), se apropie de recepția lucrărilor. Construirea lor vine cu un deceniu întârziere față de tragedia de la Colectiv, din 2015, momentul care a scos la iveală lipsa unei infrastructuri adecvate pentru pacienții cu arsuri grave.

Opt ani mai târziu, la explozia de la Crevedia, România încă transfera în străinătate pacienții cu arsuri severe, în lipsa unor centre proprii capabile să îi trateze. Deschiderea celor două unități marchează, potrivit ZF, „una dintre cele mai efervescente perioade de investiții în infrastructura medicală publică” din ultimii ani.

Sursa citată atrage însă atenția că o clădire nouă nu înseamnă automat un spital funcțional. Urmează etapa dotării cu echipamente și, mai ales, formarea echipelor de medici, asistente și personal auxiliar care să opereze noile unități la capacitate maximă.

Diferența față de alte tipuri de investiții publice este vizibilă în timp. „Efectul unei investiții nu se măsoară la inaugurare, ci în timp, în pacienți tratați și în vieți salvate”, notează Ziarul Financiar, comparând impactul unui spital cu cel al unui kilometru de autostradă, vizibil imediat în viteza de deplasare.

Cele patru proiecte se adaugă unui val mai larg de investiții în sănătatea publică din România, finanțate în bună parte din fonduri europene prin PNRR, combinate cu resurse de la bugetul de stat. Deceniile de amânare a unor astfel de proiecte au însemnat, pentru pacienții cu afecțiuni cardiovasculare, neurologice sau arsuri grave, fie tratament în condiții improprii, fie transferuri costisitoare în clinici din străinătate.

Pentru un antreprenor sau un investitor, semnalul relevant e altul: capacitatea statului de a duce la capăt proiecte mari de infrastructură, într-un termen de doi-trei ani, arată o schimbare de ritm față de precedentele decenii de proiecte blocate în avize și licitații reluate. Rămâne de văzut dacă bugetele de funcționare și schemele de personal vor ține pasul cu clădirile noi, astfel încât investiția de 320 de milioane de euro să se traducă efectiv în număr mai mare de pacienți tratați.