Complexul Energetic Valea Jiului cere urgent 225 de milioane de lei de la stat, în timp ce creditorii cer insolvența

Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ), companie aflată integral sub controlul Ministerului Energiei, are nevoie urgentă de cel puțin 225 de milioane de lei de la bugetul de stat. Potrivit Profit.ro, banii fac parte din ajutorul de stat pe 2026 aprobat deja de Comisia Europeană, dar nealocați efectiv de Executiv.

Informarea a fost transmisă Guvernului de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, iar situația descrisă în document arată o companie care operează la limita lichidității. CEVJ administrează minele de huilă Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, dar și termocentrala Paroșeni, toate aflate într-un proces de închidere etapizată, asumat de România prin angajamentele de decarbonizare față de Uniunea Europeană.

Potrivit Economedia, compania are dificultăți la plata salariilor, a utilităților, a certificatelor de emisii de CO₂ pentru 2026 și a datoriilor către furnizori. Lucrările deja executate între mai și august 2026 au o valoare de 170.421.629,70 de lei, iar cele estimate pentru septembrie 2026 ajung la 54.912.262,67 de lei. Ministrul cere decontarea integrală și rapidă a acestor sume.

Un dezechilibru financiar care se adâncește la fiecare întârziere

Pentru anul 2026, Comisia Europeană a autorizat prin Decizia C(2024) 7.896 final un ajutor de stat total de peste 663 de milioane de lei pentru CEVJ, din care mai mult de 494 de milioane de lei sunt destinați lucrărilor privind siguranța activității miniere. Alte 392,922 de milioane de lei acoperă costurile de închidere subterană, iar 9,988 milioane de lei merg către plăți compensatorii pentru personalul disponibilizat.

Problema, potrivit informării ministrului, nu e lipsa aprobării europene, ci viteza cu care statul român transformă acea aprobare în bani efectiv virați companiei. „Acumularea de penalități, majorări de întârziere și alte costuri suplimentare care nu sunt eligibile în cadrul decontărilor aferente ajutorului de stat, amplifică și mai mult dezechilibrul financiar existent”, a atras atenția Dumitru Chisăliță, citat de Profit.ro.

Mecanismul funcționează astfel: ajutorul de stat acoperă strict costurile tehnice ale închiderii minelor, dar nu și dobânzile sau penalitățile generate atunci când compania întârzie plățile către furnizori din lipsă de lichiditate curentă. Cu cât banii de la buget ajung mai târziu, cu atât costurile suplimentare cresc, iar acestea rămân integral în sarcina companiei, fără acoperire din ajutorul european.

Guvernul a aprobat pe 16 octombrie 2026 bugetul de venituri și cheltuieli al CEVJ pentru acest an, potrivit Agerpres. Documentul estimează venituri totale de 548,143 milioane de lei, din care 131,238 milioane de lei provin din vânzarea energiei electrice produse, iar 349,983 milioane de lei reprezintă ajutorul de stat aprobat prin Hotărârea de Guvern 384/2026, finanțat integral de la buget, prin Ministerul Energiei.

Cheltuielile totale ale companiei sunt însă estimate la 690,598 milioane de lei, cu un deficit structural de peste 140 de milioane de lei între venituri și cheltuieli programate. Cheltuielile cu personalul singure ajung la 318,354 milioane de lei, la o companie cu peste 2.000 de angajați. Plățile compensatorii pentru cei 106 oameni disponibilizați în acest an sunt estimate la 9,988 milioane de lei.

Insolvența cerută de furnizori, cu termen de judecată în ianuarie 2027

Dificultățile de lichiditate nu au rămas fără consecințe juridice. Mai mulți creditori ai CEVJ au depus la Tribunalul Hunedoara cereri de deschidere a procedurii de insolvență, nemulțumiți că societatea nu și-a plătit datoriile la termenele stabilite prin contracte. Printre creditorii care au acționat compania în instanță se numără TMG Guard SRL și Gerom Internațional SA.

Dosarul a avut deja mai multe termene amânate pe parcursul anului 2026: inițial stabilit pentru 10 iunie, apoi pentru 8 iulie și 27 octombrie. Instanța a fixat acum un nou termen de judecată pentru 19 ianuarie 2027, ceea ce prelungește incertitudinea legală în care funcționează compania și angajații ei din bazinul minier al Văii Jiului.

CEVJ a fost înființată de Guvernul României în toamna anului 2023, prin preluarea unor active ale fostului Complex Energetic Hunedoara. Rolul ei nu este producția de energie pe scară largă, ci administrarea unui declin controlat al exploatărilor miniere, în paralel cu obligațiile de ecologizare și punere în siguranță a minelor închise.

Finanțarea europeană pentru acest proces este substanțială pe termen lung: ajutorul de stat total aprobat de Comisia Europeană pentru perioada 2023-2032 se ridică la aproximativ 3,93 miliarde de lei, sub formă de granturi. Banii trebuie să acopere atât costurile de siguranță cât și măsurile de reconversie profesională pentru minerii disponibilizați.

Un raport al Curții de Conturi, publicat în luna mai a acestui an, a semnalat totuși nereguli în modul în care au fost cheltuiți banii publici alocați anterior companiei. Potrivit acelui control, 56 de milioane de lei au fost folosiți pentru prime de merit de care au beneficiat doar 10 salariați, peste plafoanele legale pentru companiile de stat, iar unele plăți au ajuns la angajați care între timp se pensionaseră.

Tensiunile sociale din zonă s-au manifestat deja prin proteste ale minerilor. În aprilie 2026, aproximativ 100 de mineri de la exploatările Vulcan și Lupeni au refuzat să intre în subteran, nemulțumiți de neacordarea primei de Paști, într-un moment în care compania se confrunta deja cu prima cerere de insolvență înregistrată la instanță.

Secretarul de stat Marius Viorel Poșa, trimis de ministrul Chisăliță, s-a deplasat recent la Mina Vulcan pentru discuții cu reprezentanții angajaților, într-o încercare de a identifica soluții pentru revendicările acestora. Situația rămâne însă dependentă de decizia Guvernului privind alocarea rapidă a celor 225 de milioane de lei cerute de minister, dar și de termenul de judecată din ianuarie 2027, care va decide dacă societatea intră sau nu în procedura de insolvență.