Consiliul Concurenței deschide a doua anchetă majoră la bănci: scorul FICO, sub lupă

Poate un sistem gândit să protejeze băncile de clienți rău-platnici să ajungă, de fapt, să blocheze mobilitatea celor care caută cea mai bună dobândă? Aceasta este întrebarea din centrul noii investigații a Consiliului Concurenței, anunțată vineri de președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, la Antena 3 CNN, potrivit hotnews.ro.

De data aceasta, autoritatea nu se uită la dobânzile interbancare, ca în dosarul ROBOR, ci la modul în care este calculat scorul FICO, indicatorul folosit de bănci pentru a evalua riscul de creditare al unui client. Scorul este administrat de Biroul de Credit, instituția deținută de bănci care colectează istoricul de plată al debitorilor din România.

„Există un sistem în care băncile schimbă informații despre clienți, ceea ce este normal, pentru a-i elimina pe clienții rău-platnici, care nu și-au onorat contractele”, a explicat Chirițoiu. Problema identificată de autoritate apare în etapa următoare, când clientul vrea să compare oferte.

De ce ar fi penalizați clienții care cer oferte de la mai multe bănci

„Biroul de Credit este cel care are acest scor. Problema este că, prin metodologia lor, atunci când un client interoghează și solicită credite la mai multe bănci, el este depunctat dacă apelează la mai multe instituții”, a precizat președintele Consiliului Concurenței.

Mecanismul funcționează astfel: de fiecare dată când o bancă interoghează Biroul de Credit pentru o cerere de împrumut, informația rămâne înregistrată. Un client care solicită simulări sau oferte de la trei sau patru bănci, pentru a compara dobânzile, poate vedea cum scorul său de bonitate scade, chiar dacă nu are nicio restanță la plăți, scrie zf.ro.

În România, scorul FICO furnizat prin Biroul de Credit este cuprins, de obicei, între 300 și 850 de puncte, iar un punctaj mai mare înseamnă un risc de credit mai redus, potrivit acelorași surse. Consiliul Concurenței se întreabă dacă scăderea punctajului din cauza interogărilor multiple descurajează efectiv clienții să caute condiții mai avantajoase la alte instituții.

„Ne punem întrebarea dacă mecanismul nu are ca rezultat blocarea mobilității clienților. Dacă, prin modul în care se calculează acest scor, clienții care vor să se mute de la o bancă la alta sunt depunctați, situația poate fi problematică”, a spus Chirițoiu. El a subliniat însă că, deocamdată, autoritatea are doar suspiciuni, nu o concluzie finală.

Ancheta nu este una izolată la nivel european. „Investigații similare sunt în SUA, iar în curând, în Polonia, s-a deschis o investigație”, a precizat președintele Consiliului Concurenței. În Polonia, autoritatea pentru protecția concurenței și a consumatorilor, UOKiK, a efectuat în această vară percheziții la Biroul de Informații de Credit și la mai multe bănci mari, suspectând un mecanism similar de penalizare a clienților care compară ofertele de creditare ipotecară. Autoritatea poloneză a modificat deja din iulie 2026 regulile de calcul, astfel încât interogările care nu se finalizează cu acordarea unui credit să fie șterse după 14 zile.

Câte bănci vizează noua investigație și când se termină

Spre deosebire de dosarul ROBOR, unde au fost vizate zece bănci, noua anchetă are o arie mai largă. „Este vorba despre băncile membre ale Biroului de Credit, iar verificările ar urma să fie finalizate la începutul anului viitor. Sunt un pic mai multe bănci decât în cazul ROBOR”, a spus Chirițoiu.

Practic, toate instituțiile de credit care activează în România și care raportează sau consultă informații la Biroul de Credit intră sub incidența verificărilor. Ancheta continuă, de fapt, o investigație inițiată încă din septembrie 2023, când inspectorii Consiliului Concurenței au făcut controale neanunțate la zece bănci, la Biroul de Credit și la Asociația Română a Băncilor.

Întrebat dacă sunt posibile noi amenzi pentru bănci, președintele Consiliului Concurenței a răspuns afirmativ. O suspiciune confirmată de încălcare a legii concurenței poate duce la aplicarea unor sancțiuni, a explicat el, fără să ofere însă o estimare a eventualului cuantum al amenzilor.

Precedentul este unul greu pentru sistemul bancar românesc. La începutul lunii iunie, Consiliul Concurenței a aplicat o amendă totală de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, pentru zece bănci acuzate de coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a indicelui ROBOR. Autoritatea a prezentat atunci sancțiunea drept cea mai mare din istoria instituției.

Băncile amendate în dosarul ROBOR au contestat decizia în instanță, iar procesele de suspendare a executării sancțiunilor au început deja. Potrivit Consiliului Concurenței, rata de câștig a autorității în astfel de litigii depășește 90%, ceea ce sugerează că sumele vor fi, în cele din urmă, încasate la buget, chiar dacă termenele pot fi lungi din cauza căilor de atac.

Noua investigație privind scorul FICO vine, așadar, într-un moment în care relația dintre Consiliul Concurenței și sistemul bancar este deja tensionată. Dacă suspiciunile legate de metodologia Biroului de Credit se confirmă, ar fi al doilea dosar major deschis de autoritate în sectorul bancar în mai puțin de un an, cu posibile consecințe directe asupra modului în care milioane de români își aleg creditele.