Luni, 26 octombrie, la Palatul Victoria, o delegație a IMM România s-a așezat la masă cu premierul Luca Niculescu. Nu a fost o vizită de curtoazie. Organizația patronală a venit cu o listă precisă de cereri, motivată de o nemulțumire mai veche: programul de guvernare pentru 2026-2028 nu are, susțin reprezentanții ei, un capitol dedicat întreprinderilor mici și mijlocii.
La întâlnire au participat Florin Duma și Liliana Agheorghicesei, prim-vicepreședinți ai IMM România, Lucescu Beniamin, președintele Federației Operatorilor Români de Transport, și Cristian Hotoboc, președintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private, potrivit Economedia.ro.
Prima cerere a vizat energia și combustibilii. IMM România a cerut identificarea unor soluții imediate pentru reducerea prețurilor, invocând impactul direct asupra costurilor de operare și a competitivității firmelor mici. Este un subiect vechi pentru organizație, ridicat la aproape fiecare întâlnire oficială din ultimul an, pe fondul presiunii constante asupra marjelor de profit.
Pe finanțare, cererea centrală rămâne relansarea programului IMM Invest, instrumentul prin care statul garanta credite bancare pentru firme mici, suspendat de câteva luni. Organizația propune și dezvoltarea unor programe dedicate start-up-urilor, cu garanții oferite prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM). Scopul declarat este facilitarea accesului la capital, stimularea investițiilor și crearea de locuri de muncă.
Nu e prima dată când Florin Jianu, președintele IMM România, cere reintroducerea unui mecanism similar. Cu luni în urmă, el avertiza că sectoarele auto, agricultură și HoReCa resimt acut lipsa de lichiditate din economie. „Noi cerem de luni de zile reintegrarea unui program de tip IMM Invest, pentru că am văzut în economie şi avem semnale foarte clare ale lipsei de lichiditate", spunea Jianu, citat de Agerpres și preluat de Business24.ro.
Ce vrea IMM România de la impozitul minim pe cifra de afaceri
Pe partea fiscală, organizația cere eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), menținerea cotei unice de impozitare și clarificarea regimului aplicabil microîntreprinderilor, inclusiv plafonul de încadrare în această categorie.
Cererea nu vine din senin. Guvernul a redus deja IMCA de la 1% la 0,5% începând cu 1 ianuarie 2026, iar programul de guvernare depus de Luca Niculescu în Parlament își asumă eliminarea completă a taxei de la 1 ianuarie 2027, fără posibilitatea amânării. Documentul motivează măsura prin faptul că impozitul penalizează cifra de afaceri, nu profitul real, și descurajează investițiile.
IMCA a fost introdus în ianuarie 2024 pentru companiile plătitoare de impozit pe profit, cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro în anul precedent, atunci când impozitul pe profit calculat era mai mic decât impozitul minim. Mediul de afaceri a criticat taxa încă de la apariție, considerând-o o frână pentru extinderi și investiții noi.
Pentru turism, IMM România propune vouchere de vacanță de minimum 1.600-2.000 de lei pe an, utilizabile exclusiv în România, plus o bonificație de 20% pentru voucherele folosite în extrasezon, între octombrie și mai. Măsura ar urma să reducă sezonalitatea și să susțină operatorii din domeniu, mai ales în lunile cu ocupare scăzută.
În transportul internațional, organizația cere modificarea regimului fiscal aplicabil indemnizațiilor conducătorilor auto profesioniști. Concret, propune majorarea plafonului neimpozabil de la 87,5 la 120 de euro pe zi, introducerea unei indexări periodice și creșterea celui de-al doilea plafon fiscal de la trei la patru salarii de bază, potrivit Forbes.ro.
Finanțare predictibilă pentru sănătate și dialog cu Guvernul Niculescu
Pentru sănătate, IMM România susține o finanțare „corectă, predictibilă și sustenabilă" a serviciilor medicale. Organizația cere resurse bugetare și cadru normativ astfel încât, de la 1 ianuarie 2027, valoarea punctului pentru serviciile din ambulatoriul de specialitate să ajungă la 8 lei.
Patronatul a transmis premierului că este disponibil să participe la consultările privind programul de guvernare 2026-2028 și a subliniat nevoia unui dialog constant cu autoritățile. „IMM România consideră că un dialog constant între autorităţi şi organizaţiile patronale este esenţial pentru identificarea unor soluţii aplicabile, adaptate realităţilor economice şi nevoilor întreprinderilor", a transmis organizația, potrivit Economica.net.
Întâlnirea de la Palatul Victoria a fost una dintre mai multe consultări pe care premierul Niculescu le-a avut, în aceeași zi, cu organizații patronale, printre care Confederația Patronală Concordia, Romanian Business Leaders și Asociația Oamenilor de Afaceri din România. Niculescu a transmis ulterior, pe Facebook, că autoritățile trebuie să sprijine companiile care contribuie la economie, fără taxe și birocrație suplimentare.
Reprezentanții IMM-urilor au remarcat însă, după întrevedere, că nu au primit anunțuri concrete privind măsuri de sprijin pentru sector, potrivit presei citate de Alba24.ro. Discuția vine într-un context fiscal tensionat: deficitul bugetar al României a ajuns la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor în aceeași zi.
Cererea de relansare a IMM Invest nu e singura măsură legată de finanțare discutată în ultimele luni. Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a lansat deja, la începutul anului, o facilitate de refinanțare a soldurilor existente la creditele acordate prin IMM Invest Plus și IMM Plus, cu garanții de până la 4 milioane de lei și comisioane anuale între 1,7% și 2,65%, în funcție de scoring. Măsura a fost gândită ca soluție tampon, nu ca înlocuitor pentru un program nou de creditare garantată.
Rămâne de văzut dacă Guvernul Niculescu va include o parte din cererile IMM România într-o formă finală a programului de guvernare sau în viitoarele ordonanțe fiscale. Organizația a semnalat că va continua să ceară un capitol distinct pentru întreprinderile mici și mijlocii, considerate de patronat „un pilon esențial al economiei naționale".



