Meta vrea acces automat la conținutul presei, în timp ce Google plătește peste 400 de publicații pentru licențe

Alianța Europeană a Agențiilor de Presă (EANA), Asociația Mondială a Editorilor de Știri (WAN-IFRA) și organizațiile editorilor germani cer companiei Meta să renunțe la prevederile care i-ar permite să colecteze automat conținutul de pe site-urile publicațiilor, potrivit g4media.ro, care citează Reuters. Solicitarea vizează inclusiv materialele care nu sunt distribuite pe Facebook sau Instagram, ci publicate exclusiv pe site-urile proprii ale redacțiilor.

Noii termeni comerciali ai Meta au fost revizuiți la 16 octombrie și urmează să intre în vigoare la 30 octombrie 2026. Organizațiile media avertizează că prevederile ar putea afecta întregul ecosistem al presei și cer garanții privind respectarea drepturilor de autor, plus un sistem de licențiere și remunerare a conținutului jurnalistic.

„Nu este doar o problemă a agențiilor de presă”, a declarat secretarul general al EANA, Alexandru Giboi, citat de g4media.ro. „Meta ar avea la dispoziție, practic pe tavă, conținutul fiecărei organizații media de știri care utilizează platformele sale. Asta înseamnă că jurnaliștii din întreaga lume ar lucra, practic, pentru Meta”, a afirmat acesta.

Giboi a atras atenția și asupra situației publicațiilor mici, care se confruntă deja cu dificultăți economice, și a subliniat că materialele jurnalistice presupun costuri de producție. „Este absurd ca Meta să considere că instituțiile media de știri pot pur și simplu să ofere gratuit acest conținut”, a mai spus el.

WAN-IFRA a cerut separat companiei să suspende clauza de colectare automată înainte de 30 octombrie și să negocieze cu industria media un cadru echitabil de utilizare a conținutului, transmite agenția EFE. Organizația susține că prevederile ar permite folosirea unor instrumente automate și a unor credențiale de testare pentru accesarea site-urilor asociate conturilor comerciale care folosesc serviciile Meta, inclusiv colectarea permanentă a actualizărilor publicate acolo.

Deși Meta a eliminat din versiunea revizuită o referire explicită la antrenarea inteligenței artificiale, WAN-IFRA consideră că problema rămâne nerezolvată. Conținutul ar putea fi folosit în continuare pentru dezvoltarea produselor comerciale ale companiei, inclusiv a serviciilor de inteligență artificială generativă, potrivit organizației citate de g4media.ro.

Diferența față de modelul plătit al Google

Spre deosebire de abordarea pe care editorii o atribuie Meta, Google anunțase pe 15 octombrie 2026 extinderea unui program separat, prin care plătește direct publicațiile pentru conținut folosit în funcții bazate pe inteligență artificială. Programul, lansat în decembrie 2025, a ajuns la peste 400 de publicații la nivel global, printre care Axios, CNN, Financial Times și Forbes, conform datelor citate de platforma americană Subscription Insider.

Modelul Google presupune plăți pentru livrarea și folosirea conținutului în funcții precum rezumatele articolelor de pe paginile publicațiilor din Google News și materialele audio generate automat. Compania susține că aceste produse includ atribuire clară și linkuri directe către sursele originale, potrivit acelorași date.

Google administrează și un al doilea program, numit „AI Contribution”, prin care plătește site-urile atunci când conținutul lor contribuie semnificativ la un răspuns generat de instrumente precum AI Overviews sau Gemini. La acest program participau, în septembrie 2026, circa 100 de publicații, de patru ori mai puține decât în programul de licențiere pentru Google News.

Meta însăși are acorduri de plată cu unii editori mari. News Corp, compania care deține Wall Street Journal și New York Post, a semnat în martie 2026 un contract multianual cu Meta, în valoare de până la 50 de milioane de dolari pe an, timp de cel puțin trei ani, pentru acces la arhiva publicațiilor sale din SUA și Marea Britanie. Totuși, astfel de înțelegeri rămân rezervate marilor grupuri media, nu redacțiilor mici sau mijlocii, care nu au putere de negociere comparabilă.

Contrastul dintre cele două abordări — plăți negociate pentru marile grupuri versus o clauză contractuală care ar permite colectare automată pentru oricine folosește conturi comerciale Meta — este exact ce alimentează îngrijorarea organizațiilor de presă europene. Editorii germani, prin asociațiile BDZV și MVFP, au cerut deja Comisiei Europene, pe 20 octombrie, să examineze modificarea și să interzică aplicarea ei până la finalizarea verificărilor.

Ce cer editorii de la Meta înainte de 30 octombrie

EANA a cerut explicit eliminarea clauzei privind accesarea automată a site-urilor și înlocuirea acesteia cu prevederi care respectă drepturile de autor. Organizația a subliniat că amânarea aplicării noilor termeni până la 20 noiembrie ar oferi timp pentru negocieri reale.

Printre solicitările EANA se numără un angajament obligatoriu privind respectarea protocolului robots.txt, prin care site-urile pot semnala că refuză accesul roboților automați, precum și alte declarații de rezervare a drepturilor care pot fi citite automat de sistemele informatice ale companiilor tehnologice.

Organizația cere, de asemenea, ca accesul la conținutul jurnalistic să fie reglementat prin acorduri separate, opționale și remunerate, bazate pe licențe negociate, nu pe o clauză generală inclusă implicit în termenii comerciali. EANA solicită și intervenția Comisiei Europene și a autorităților naționale de concurență și mass-media, în baza normelor europene privind drepturile de autor, concurența și piețele digitale.

Giboi a avertizat că retragerea publicațiilor credibile de pe platformele unde are loc o mare parte din dezbaterea publică ar putea lăsa mai mult spațiu actorilor rău-intenționați, care distribuie informații neverificate. Pentru EANA, relația dintre platformele digitale și presă trebuie să se bazeze pe reguli clare și licențe, nu pe obligația implicită a redacțiilor de a oferi gratuit materialele produse cu costuri reale.

Demersul EANA se adaugă unei opoziții mai largi față de modificările Meta. Pe lângă WAN-IFRA și asociațiile germane, European Publishers Council a atras atenția, într-o scrisoare adresată direct directorului general al Meta, Mark Zuckerberg, asupra riscului ca simpla folosire a unui cont comercial sau distribuirea unui link de către un utilizator să fie interpretate drept permisiune pentru colectarea conținutului editorial, potrivit datelor publicate recent de platforma media-azi.md.

Miza pentru publicațiile mici și mijlocii din România și din regiune este directă: multe dintre ele depind de prezența pe Facebook și Instagram pentru trafic, dar nu au resursele necesare pentru a negocia acorduri individuale de licențiere, așa cum au reușit marile grupuri media internaționale. Fără o reglementare clară la nivel european, riscul este ca aceste redacții să rămână fără compensație pentru conținutul folosit de platformele tehnologice, în timp ce marii jucători globali obțin contracte de zeci de milioane de dolari pe an.