SAPE, compania de stat din energie, ține blocați de zece ani peste 600 de milioane de lei în depozite bancare

Societatea pentru Administrarea Participațiilor în Energie (SAPE) a fost înființată în 2014 pentru a investi în producția de energie electrică. Zece ani mai târziu, compania deținută de stat se comportă mai degrabă ca un fond de plasamente financiare, potrivit unei anchete publicate de G4Media.

La sfârșitul anului 2025, SAPE avea în conturi bancare puțin peste 600 de milioane de lei. Suma a rămas aproximativ constantă an de an, din 2017 încoace, când compania a încasat de la Enel 1,8 miliarde de lei pentru acțiunile deținute în Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia. Un an mai târziu, 1,1 miliarde de lei din acea sumă au ajuns la bugetul statului sub formă de dividende, iar restul a rămas în depozite pe numele companiei.

Potrivit rapoartelor financiare analizate de G4Media, între 2020 și 2025 SAPE a realizat venituri totale cumulate de aproximativ 920 de milioane de lei și un profit net cumulat de circa 485 de milioane de lei. Compania se laudă public cu aceste cifre, însă sub 8% din veniturile anuale provin din activitatea operațională pentru care a fost creată societatea. Restul banilor vin din dobânzile la depozite și din dividendele încasate de la companiile la care SAPE deține pachete de acțiuni.

Suma mare de la capitolul dividende, peste 603 milioane de lei în perioada analizată, se explică printr-un eveniment unic din 2020, când Enel a plătit către SAPE dividende de peste 500 de milioane de lei. Fără acest episod și fără dobânzile din depozite, imaginea financiară a companiei ar arăta cu totul altfel.

SAPE deține în prezent pachete de acțiuni la mai multe companii din energie, printre care E-Distribuție Banat (24,87%), E-Distribuție Dobrogea (24,90%), Enel Energie (37,00%) și Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român (20,00%). În 2025, compania și-a extins portofoliul de acțiuni cotate la Bursa de Valori București cu achiziții de 27,17 milioane de lei, la producători și transportatori precum OMV Petrom, Romgaz, Nuclearelectrica și Transgaz.

Parcul eolian cumpărat de la un pasager al zborului spre Mykonos

Dincolo de plasamentele financiare, SAPE a investit și în capacități proprii de producție: două parcuri eoliene și două parcuri fotovoltaice de mică capacitate. Unul dintre parcurile eoliene a fost cumpărat de la un om de afaceri din Constanța, care s-a aflat printre pasagerii zborului privat spre Mykonos din 8 iulie 2026, alături de foști miniștri, un judecător CCR și alți oameni de afaceri, potrivit G4Media.

Investiția nu a adus însă profitabilitatea promisă. Compania a cheltuit pe parcurile eoliene și solare peste 108 milioane de lei, dar a vândut energie produsă de doar 46,5 milioane de lei, arată rapoartele financiare publice ale SAPE. Din 2022, societatea nu a mai făcut nicio investiție nouă într-o capacitate de producție de energie electrică, deși România continuă să importe energie din cauza capacităților insuficiente.

Companiile de stat precum SAPE funcționează, în teorie, ca vehicule de investiții strategice pentru securitatea energetică a țării. În practică, situația descrisă de G4Media arată o societate care a reușit să rămână profitabilă aproape exclusiv pe seama veniturilor financiare pasive, nu a activității pentru care a fost creată.

Compania respinge acuzațiile de bani blocați

Contactată de G4Media, SAPE a respins ideea că banii din conturi ar fi neutilizați. „Sumele existente în conturile bancare ale Societății de Administrare a Participațiilor în Energie SAPE S.A. reprezintă disponibilități financiare ale societății, evidențiate la un anumit moment de raportare, și nu sume care au rămas neutilizate sau blocate în conturi pe parcursul ultimilor ani”, a transmis compania.

SAPE susține că are nevoie permanentă de lichidități pentru viitoare proiecte de investiții. „SAPE S.A. este implicată în dezvoltarea unor proiecte pentru dezvoltarea capacităților de producere și stocare a energiei electrice. Aceste investiții presupun angajamente financiare importante, ale căror plăți se realizează etapizat, în funcție de stadiul implementării și de condițiile contractuale”, se arată în răspunsul companiei.

Nereguli similare au fost semnalate și într-un raport al Corpului de Control al premierului Ilie Bolojan din 2026, potrivit sursei citate. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, confirmă pentru G4Media că a identificat aceleași probleme încă din 2025. „Am trimis și eu în 2025 corpul de control la SAPE și am găsit aceleași probleme”, spune Burduja, care a mers mai departe cu sesizarea. „Am depus plângere la organele de cercetare penală cu toate aceste nereguli, inclusiv cu intenția de a cumpăra acea capacitate de stocare”, afirmă fostul ministru.

Compania a ratat și o investiție pentru producerea de energie din hidrogen, finanțată prin fonduri europene din Planul Național de Redresare și Reziliență, și a renunțat la mai multe alte proiecte propuse de-a lungul timpului, potrivit documentelor consultate de G4Media.

Cazul SAPE readuce în discuție modul în care statul român administrează participațiile din sectorul energetic, într-un moment în care țara depinde de importuri pentru a-și acoperi consumul de energie electrică. O companie creată explicit pentru a dezvolta noi capacități de producție se transformă, potrivit datelor financiare publice, într-un administrator de depozite bancare și portofolii de acțiuni listate la bursă, cu investiții operaționale modeste și, în unele cazuri, controversate.