Bruxelles impune etichete de eficiență energetică pentru centrele de date de peste 500 kW

Comisia Europeană a propus luni un sistem comun de rating pentru centrele de date din Uniunea Europeană, potrivit Profit.ro. Măsura vine în plin avânt al investițiilor legate de inteligența artificială, care obligă operatorii să construiască tot mai multe hale pline de servere. Scopul declarat este sporirea transparenței privind utilizarea energiei și susținerea integrării durabile a acestor facilități în sistemul energetic european. Regulamentul se aplică centrelor de date individuale cu o putere instalată de peste 500 kW, prag care le include pe majoritatea instalațiilor comerciale relevante.

Vicepreședinta Comisiei pentru tranziție curată, Teresa Ribera, a explicat de ce Bruxelles-ul a decis acum să reglementeze sectorul. „Tripling our data centre capacity cannot mean tripling the pressure on our grids, our water and our energy bills”, a spus ea, potrivit agenției Reuters. Uniunea Europeană își propune să tripleze capacitatea instalată a centrelor de date în următorii șapte ani, pentru a recupera din decalajul față de Statele Unite și China în cursa pentru inteligența artificială.

Cum funcționează noul sistem de rating pentru centrele de date

Mecanismul construiește pe o bază deja existentă. În 2024, Comisia a adoptat un regulament delegat care a creat o bază de date europeană a centrelor de date și un sistem armonizat de raportare a indicatorilor de performanță. Operatorii facilităților de peste 500 kW trebuiau deja să transmită anual informații tehnice către acest registru. Noua propunere folosește exact aceste date pentru a genera automat etichete electronice, similare celor de pe electrocasnice, care vor clasifica centrele de date pe o scală de eficiență.

Rating-ul nu se limitează la cât de multă energie sau apă consumă o instalație. Sistemul va lua în calcul și ce oferă centrul de date înapoi rețelei: recuperarea căldurii reziduale, adăugarea de capacități proprii de energie curată și capacitatea de a-și ajusta consumul electric în funcție de starea rețelei, potrivit publicației specializate EU Law Live. Comisia estimează că, dacă aproximativ jumătate din căldura reziduală generată de centrele de date europene ar fi recuperată, aceasta ar acoperi nevoile de încălzire ale a patru milioane de gospodării.

Propunerea nu impune, cel puțin pentru moment, plafoane privind cantitatea de energie sau apă pe care o poate consuma o instalație. Operatorii nu vor fi obligați nici să divulge consumul total de putere, ci doar indicatorii de eficiență, potrivit ESG News. Noul cadru ar putea deveni, însă, precursorul unor standarde minime obligatorii de performanță energetică, aflate deja în dezbatere la Bruxelles. Consultarea publică pe acest subiect se încheie la 14 decembrie 2026.

Regulamentul delegat care instituie sistemul de rating se află acum într-o perioadă de control de două luni, în care Parlamentul European și Consiliul pot formula obiecții, fără să poată modifica textul. Comisia estimează că primele etichete de durabilitate pentru centre de date individuale vor fi afișate în 2027, iar o primă evaluare a eficacității întregului sistem este programată pentru finalul lui 2028.

De ce interesează România acest sistem de rating european

Contextul european explică urgența reglementării. Centrele de date au consumat aproximativ 68 TWh din energia electrică a Uniunii Europene în 2024, iar acest consum ar putea ajunge la 114 TWh până în 2030, adică peste 3% din cererea totală, conform estimărilor Agenției Internaționale a Energiei citate de presa europeană. Capacitatea instalată la nivelul blocului comunitar este estimată să crească de la circa 12 gigawați în 2025 la 28 de gigawați în 2030.

În Statele Unite, construcția centrelor de date a provocat deja tensiuni sociale, cu locuitori care se plâng de facturile mai mari la energie generate de instalațiile care alimentează inteligența artificială, un subiect politic sensibil înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Comisia Europeană spune că vrea să evite un scenariu similar pe continent, printr-o transparență mai mare privind impactul acestor facilități asupra rețelelor și resurselor locale.

Pentru România, subiectul nu este teoretic. Țara are deja 63 de centre de date, iar numărul lor continuă să crească, potrivit unei estimări citate de Observator News. Centrele de date reprezintă însă doar circa 0,2% din consumul național de energie electrică, unul dintre cele mai mici procente din Uniunea Europeană, față de piețe mature precum Danemarca sau Irlanda, unde ponderea este mult mai ridicată. Această marjă de creștere este văzută de industrie ca un avantaj competitiv pentru atragerea de investiții noi.

România va avea, în 2026, două „fabrici AI” funcționale, una la București și una la Cluj-Napoca, cu investiții totale de peste 70 de milioane de euro, arată date citate de AGERPRES. Proiectele sunt construite ca infrastructuri intensive în capacitate de calcul grafic, dedicate antrenării și rulării modelelor de inteligență artificială. La nivel regional, Polonia rămâne principala destinație pentru dezvoltatorii de centre de date, cu investiții estimate să crească de la 3 miliarde de euro în 2025 la 10 miliarde de euro în 2030, conform unui studiu citat de StartupCafe.

Energia electrică rămâne, la nivel european, principala constrângere pentru dezvoltarea sectorului. Accesul la electricitate ieftină, fiabilă și cu emisii reduse va determina, mai mult decât capitalul disponibil, unde și cât de rapid se vor construi noile facilități, potrivit aceleiași analize. Pentru operatorii care vor construi în România sau vor extinde instalațiile existente, noul sistem european de rating înseamnă, practic, o obligație suplimentară de raportare și transparență, dar și un avantaj potențial de marketing pentru cei care investesc în eficiență energetică și recuperarea căldurii.