Centura Comarnic ajunge la 78 milioane lei pe kilometru, dublu față de media autostrăzilor românești

Constructorul pune la punct ultimele detalii înainte de deschiderea Centurii Comarnic, arată imagini recente publicate de pasionații de infrastructură și citate de Economedia.ro. Șoseaua de aproape șase kilometri ar urma să fie dată în circulație în această lună, după ani de întârzieri și un buget care s-a dublat față de contractul semnat inițial.

Lucrările au început în octombrie 2023, iar termenele promise inițial de autorități variau între 12 și 21 de luni. Trei ani mai târziu, centura este încă în fază de finisaje: marcaje, parapete, protecție anticorozivă la elementele din beton și amenajarea taluzurilor, potrivit relatărilor din teren. Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a declarat recent că șoseaua ar urma să fie deschisă circulației după 20 septembrie, dar până la finalul lunii.

Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a recunoscut întârzierile, dar a subliniat beneficiul așteptat pentru trafic. „Traversarea Comarnicului pe DN1 a reprezentat unul dintre principalele puncte de blocaj în ultimii ani și prin această centură derulată în parteneriat cu autoritățile locale reducem semnificativ aceste ambuteiaje”, a spus Cosma.

Costul pe kilometru s-a dublat față de licitația inițială

Valoarea proiectului a crescut de la circa 236,7 milioane de lei fără TVA, la momentul semnării contractului, la aproximativ 470 de milioane de lei în prezent. Practic, bugetul s-a dublat pe parcursul execuției. Suplimentarea de aproximativ 130 de milioane de lei a fost asociată cu revizuirea studiului de fezabilitate, surpări de teren, relocarea unor rețele de utilități și modificări impuse de auditul de siguranță rutieră.

Pentru un traseu de șase kilometri, costul actualizat revine la aproximativ 78 de milioane de lei pe kilometru, echivalentul a circa 16 milioane de euro. Media costurilor de execuție a autostrăzilor românești se situează, în funcție de teren, între 5 și 12 milioane de euro pe kilometru, adică cel mult 60 de milioane de lei pe kilometru. Centura Comarnic nu este autostradă, ci are doar o bandă pe sens, dar costă vizibil mai mult decât media drumurilor de mare viteză construite pe teren dificil.

Terenul complicat explică parțial diferența: traseul include poduri peste râul Prahova și peste magistrala feroviară București–Brașov, plus lucrări pe versanți. Totuși, suplimentul de 130 de milioane de lei reprezintă circa 38% peste bugetul inițial, o marjă pe care specialiștii în infrastructură o consideră dificil de justificat exclusiv prin condițiile de teren.

Comparația cu alte proiecte montane arată că România a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai costisitoare piețe europene pentru infrastructura rutieră de munte. Loturi din Autostrada Unirii A8, precum tronsonul Ditrău–Grințieș, ajung la peste 32-33 de milioane de euro pe kilometru, dar acolo sunt incluse 19 tuneluri și 63 de poduri și viaducte. Pentru comparație, autostrada montană Comarnic–Brașov, proiect încă în faza de studiu, fusese negociată cu un preț mediu de 28 de milioane de euro pe kilometru, considerat la vremea respectivă unul dintre cele mai mari din Europa.

Ce urmează pentru Valea Prahovei, între centuri și autostrada blocată în studii

Deschiderea Centurii Comarnic nu rezolvă problema structurală a Văii Prahovei, unde traficul se blochează frecvent, mai ales în weekendurile de vară și în sezonul turistic de iarnă. Soluția pe termen lung rămâne autostrada Comarnic–Brașov, un proiect de aproximativ 112 kilometri între Ploiești, Brașov și Râșnov, care se află încă în faza de actualizare a studiului de fezabilitate. Potrivit estimărilor Companiei Naționale de Investiții Rutiere, documentația ar urma să fie finalizată abia în jurul jumătății anului 2027.

Până atunci, Ministerul Transporturilor mizează pe intervenții punctuale, precum centura Comarnic și viitoarea variantă ocolitoare a stațiunilor Bușteni și Azuga. Aceasta din urmă va avea o lungime de 9,447 kilometri și o valoare estimată de peste 843 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de Profit.ro. Raportat la lungimea traseului, costul pe kilometru se situează în jurul a 89 de milioane de lei, similar cu cel al Centurii Comarnic.

Un director din Ministerul Transporturilor, Robert Răzvan Dobre, a explicat că strategia pe Valea Prahovei este graduală. „Este o abordare fazată pe această traversare între Ploiești și Brașov”, a spus Dobre, potrivit Profit.ro. Practic, autoritățile preferă centuri locale, mai rapide de construit, în locul autostrăzii complete, ale cărei costuri și termene rămân incerte.

Pentru șoferii care traversează zilnic sau sezonier Valea Prahovei, deschiderea centurii ar trebui să elimine cel puțin unul dintre punctele clasice de blocaj de pe DN1. Rămâne de văzut dacă traficul se va deplasa pur și simplu către alte zone congestionate, precum Bușteni sau Breaza, o îngrijorare exprimată deja de localnici și șoferi care urmăresc șantierul. Costul final al proiectului, dublat față de estimarea din 2023, arată însă o problemă mai amplă a infrastructurii rutiere românești: proiectele mici, pe teren montan, ajung frecvent la prețuri comparabile cu cele ale unor autostrăzi complexe, fără beneficiile de capacitate ale acestora.