Centura Comarnic: recepția drumului începe după 28 septembrie, sensurile giratorii rămân principala temere

Constructorul asocierii Frasinul – Artehnis pune la punct ultimele detalii pe Centura Comarnic, conform imaginilor publicate recent de pasionații de infrastructură, scrie Economedia. Șoseaua de aproape șase kilometri, gândită să scoată traficul greu din centrul orașului Comarnic, se apropie de momentul în care va fi preluată oficial de autorități.

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a anunțat că, după data de 28 septembrie, va începe procedura de preluare a investiției. Administrația județeană va desemna o comisie care va analiza starea traseului și condițiile tehnice necesare pentru deschiderea circulației, chiar înainte de recepția finală a lucrării, potrivit informațiilor citate de Ziarul Incisiv de Prahova.

Termenul reprezintă o nouă amânare într-un proiect care ar fi trebuit finalizat încă din 2025. Contractul de proiectare și execuție a fost semnat în mai 2023 cu asocierea Frasinul – Artehnis, pentru o valoare inițială de 236,74 milioane de lei fără TVA, potrivit datelor prezentate de Economedia la momentul semnării. Valoarea totală a proiectului a fost majorată ulterior până la aproximativ 470 de milioane de lei, iar durata de execuție a fost prelungită cu peste un an.

Deschiderea traficului era anunțată inițial pentru 31 august, dată vehiculată de secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma. Termenul nu a fost respectat, iar Consiliul Județean Prahova a mutat estimarea mai întâi „după 20 septembrie, dar până la sfârșitul lunii”, apoi a legat momentul de finalizarea procedurii de recepție, care începe după 28 septembrie.

Ultimele lucrări înainte de recepția Centurii Comarnic

Asfaltarea întregului traseu a fost finalizată încă din luna august, potrivit anunțurilor Consiliului Județean Prahova. De atunci, echipele de constructori s-au concentrat pe elemente considerate obligatorii pentru punerea în funcțiune a drumului: montarea parapetelor metalice, semnalizarea rutieră, marcajele și dispozitivele pentru acoperirea rosturilor de dilatare la poduri.

Proiectul include patru poduri, dintre care unul traversează râul Prahova, iar altul trece peste Magistrala CFR București–Brașov. Aceste lucrări de artă au necesitat, în etapele anterioare, teste de suprasarcină pe structurile podurilor și viaductului, înainte ca traseul să poată fi deschis circulației.

Nanu a subliniat, într-o declarație citată de Economedia, că deschiderea centurii trebuie să fie însoțită de funcționarea coerentă a întregii rețele conectate la ea. „Obiectivul nu este doar să deschidem un drum, ci să ne asigurăm că întregul sistem funcționează corespunzător: varianta ocolitoare, conexiunea cu DN1 și infrastructura care va prelua traficul în continuare”, a declarat oficialul, potrivit sursei citate.

Autoritățile județene urmează să comunice informațiile necesare Inspectoratului General al Poliției Române și Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, pentru pregătirea preluării traficului pe noul traseu. În paralel, se lucrează și la intersecția cu DN1 din zona Nistorești, unde au fost demarate intervenții suplimentare menite să evite blocajele la conexiunea cu centura.

Sensurile giratorii, principala temere a șoferilor

Deschiderea Centurii Comarnic nu este privită unanim ca soluție completă pentru traficul de pe Valea Prahovei. Mai mulți pasionați de infrastructură, citați de Economedia, atrag atenția asupra numărului mare de sensuri giratorii și treceri de pietoni de pe traseu, despre care spun că ar putea limita viteza de circulație.

Temerea recurentă este că blocajele nu vor dispărea, ci se vor muta din zona centrală a orașului Comarnic către alte puncte, în special spre Bușteni și Breaza. Un utilizator citat anterior de presa locală a avertizat: „Prevăd o aglomerare la giratoriile din capetele localității”.

La cele două capete ale centurii au fost amenajate sensuri giratorii de mari dimensiuni, prin care noul drum se conectează la DN1. Critici suplimentare vizează faptul că șoseaua are o singură bandă pe sens, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea ei de a prelua traficul greu, în special camioanele care circulă frecvent pe Valea Prahovei.

Alte comentarii citate de Economedia contestă lipsa priorității pentru traficul de pe noul traseu la intersecțiile cu drumurile locale, o soluție tehnică ce ar putea genera blocaje suplimentare la intrarea în Comarnic. A fost semnalată și absența unor stații de încărcare pentru mașini electrice în parcările de scurtă durată amenajate de-a lungul traseului.

Nu toate reacțiile sunt negative. Unii utilizatori consideră centura un pas înainte, chiar dacă nu rezolvă integral problema traficului de pe Valea Prahovei. Horațiu Cosma, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, a transmis anterior, potrivit HotNews, citat de BZI.ro: „Deși cu ceva întârzieri față de termenul inițial, e o veste bună pentru românii care vor să ajungă mai rapid pe Valea Prahovei”.

Proiectul nu este singurul de acest tip din zonă. Pentru centura Bușteni–Azuga, cu o lungime de aproximativ 9,5 kilometri și o valoare de 545 de milioane de lei, lucrările au depășit un stadiu fizic de 16%, iar finalizarea este programată pentru decembrie 2027, conform datelor prezentate de oficialul ministerului. Autoritățile recunosc astfel că, deși aceste variante ocolitoare pot reduce blocajele pe termen scurt, nu vor rezolva integral congestia traficului de pe întreaga Vale a Prahovei.

Evaluarea reală a impactului centurii asupra traficului va fi posibilă abia după deschiderea efectivă a circulației, atunci când autoritățile vor putea măsura dacă noul traseu reduce timpii de deplasare sau doar mută punctele de blocaj către alte localități din zonă.