Concordia cere o voce unică a business-ului: „Trebuie să ajungem ca MEDEF sau patronatul german”

Confederația Patronală Concordia a organizat la Iași evenimentul „Concordia Hub Est – Forum pentru dezvoltare”, unde reprezentanți ai companiilor, autorităților locale și mediului academic au discutat despre prioritățile care pot accelera competitivitatea regiunii de est a țării, potrivit Ziarul Financiar.

Concluzia discuțiilor a fost că mediul de afaceri românesc are nevoie de o voce unică și puternică, în care atât firmele mici, cu trei angajați, cât și corporațiile cu zeci de mii de salariați să se regăsească. O asemenea reprezentare ar putea influența deciziile publice care afectează direct dezvoltarea economică.

„Aceste companii mici sunt cele care ne ajută colateral, se creează un ecosistem. Avem nevoie de locuri de muncă. Companiile mici ajută, vin cu toate lucrurile care sunt mai ușor de făcut. A venit vremea oamenilor de afaceri, nu mai putem trăi dacă nu dezvoltăm afaceri”, a declarat Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani, citat de sursa menționată.

Constantin Toma, primarul Buzăului, a subliniat rolul autorităților locale în atragerea investitorilor, dincolo de deciziile luate la nivel central. „Cred că trebuie creat un mediu propice pentru business, mai multă atractivitate și competitivitate, mai multă vizibilitate pentru zonă”, a spus el.

Modelul MEDEF și al patronatului german, reperul Concordia

Sergiu Manea, membru al Consiliului Director al Confederației Patronale Concordia, a explicat că organizația își propune să ajungă la o influență similară cu cea a MEDEF din Franța sau a patronatului german, structuri care participă activ la formarea guvernelor din țările lor.

„Noi trebuie să muncim până ajungem ca MEDEF sau ca patronatul german, care e în sală când se fac guverne. Avem mult de muncă, avem ani și ani și ani de muncă, dar nu asta ne sperie. Așa că, în momentul ăsta, nu mă întreb cine ne ascultă. Mă întreb dacă vorbim suficient și dacă suntem suficient de constructivi și dacă furnizăm suficient de mult conținut, astfel încât să se poată lua decizii bune”, a spus Manea.

Evenimentul de la Iași a venit la o săptămână după ce Concordia a lansat Manifestul pentru Arhitectura Economică a României, un document structurat în zece puncte prin care organizația patronală cere Guvernului, Parlamentului și partidelor politice un angajament ferm pentru competitivitatea economiei românești în perioada 2028-2034.

Manifestul a fost prezentat public în urmă cu circa o săptămână și reunește cererea pentru un Pact Național pentru Competitivitate, adoptat transpartinic, cu priorități și ținte stabile dincolo de ciclurile electorale. Documentul recunoaște reperele pozitive ale economiei românești din ultimele două decenii, respectiv peste 100 de miliarde de euro atrase din fonduri europene și un produs intern brut care se apropie de 400 de miliarde de euro, dar atrage atenția asupra unor disparități regionale printre cele mai mari din Uniunea Europeană.

Documentul vine chiar în perioada în care se negociază regulile noului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru 2028-2034, un moment pe care Concordia îl consideră decisiv pentru poziția României în următoarele două decenii. Noul cadru financiar multianual al UE pune la dispoziție circa 2.000 de miliarde de euro, din care România ar urma să primească o alocare de 60 de miliarde de euro prin Planul Național și Regional de Parteneriat.

Concordia atrage atenția, totuși, că adevărata competiție se dă pe circa 400 de miliarde de euro din Fondul European pentru Competitivitate și programul Horizon Europe, bani care nu se distribuie pe țări, ci se câștigă proiect cu proiect, în competiție directă cu celelalte state membre. Organizația reunește 20 de industrii esențiale pentru economia românească, peste 4.200 de companii cu 500.000 de angajați și o contribuție de peste 30% la produsul intern brut al țării.

De ce contează vocea unitară a antreprenorilor pentru dezvoltarea locală

Discuțiile de la Iași au arătat că problema reprezentării mediului de afaceri nu se limitează la nivel central. Autoritățile locale participante la forum au recunoscut că investițiile depind și de eforturile administrației municipale sau județene de a crea condiții favorabile pentru companii.

Concordia mizează pe extinderea rețelei sale la nivel regional prin evenimente de tipul celui de la Iași, care să adune la aceeași masă antreprenori, primari, președinți de consilii județene și reprezentanți ai mediului academic. Scopul declarat este construirea unui dialog instituționalizat, cu calendar și responsabilități clare, în vederea pregătirii perioadei bugetare europene 2028-2034.

Organizația patronală a mai transmis, prin manifestul lansat recent, că regulile după care România a funcționat în ultimele două decenii — atragerea de fonduri, execuția proiectelor, urmărirea convergenței cu media europeană — au fost gândite pentru un context economic și geopolitic diferit de cel actual. Convergența reală, măsurată prin productivitate, capital acumulat și venituri, rămâne incompletă, iar o parte importantă din creșterea economică a ultimelor două decenii a avut caracter ciclic, susținută mai degrabă de fluxuri de capital și consum decât de capacități solide de producție și export.

Pentru companiile mici și mijlocii din regiuni precum Iașul, Botoșaniul sau Buzăul, miza discuției depășește retorica. Fără o voce reprezentativă la nivel național, aceste firme riscă să rămână în afara deciziilor care le pot afecta direct accesul la finanțare, la infrastructură sau la programe de sprijin. Concordia pare să fi înțeles că mesajul trebuie dus dincolo de marile orașe și de companiile listate la bursă, către antreprenorii locali care generează, la rândul lor, locuri de muncă în comunitățile lor.