De ce au crescut dobânzile în septembrie: excedentul de lichiditate din bănci a scăzut cu o treime

Băncile românești au avut mai puțini bani în exces la Banca Națională în luna septembrie, iar efectul s-a văzut imediat în dobânzile din piață. De ce s-a întâmplat asta și ce înseamnă pentru cei care au credite sau depozite?

Potrivit unei analize Profit.ro, sistemul bancar a înregistrat un excedent mediu zilnic de lichiditate de 20,8 miliarde de lei în septembrie. Suma este cu aproape o treime mai mică decât cea de 30,7 miliarde de lei consemnată în august. Este cel mai redus nivel al excesului de lichiditate de după septembrie 2025 și mai puțin de jumătate față de vârful de 45 de miliarde de lei atins în februarie.

Ce leagă dobânzile mai mari de apărarea leului

Lichiditatea excedentară reprezintă banii pe care băncile îi au în plus față de nevoile curente și pe care îi depun peste noapte la BNR. Când acest surplus scade, băncile au mai puțini bani disponibili pentru tranzacții între ele, iar dobânda la care se împrumută reciproc crește.

Explicația principală ține de intervențiile băncii centrale pentru susținerea monedei naționale, într-o perioadă de presiune puternică pe cursul euro-leu. „Dobânzile din piață au urcat în septembrie după ce surplusul de lichiditate a fost sterilizat prin intervențiile în piața valutară, deși condițiile monetare au rămas în mare măsură neschimbate după deprecierea leului”, arată economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu, citat de Profit.ro.

Efectul se vede și în cifrele privind rezervele valutare ale BNR. Acestea au scăzut în septembrie cu 4,8 miliarde de euro, iar doar 2,7 miliarde de euro din această sumă se explică prin plata datoriei externe ajunse la scadență. Diferența arată cât de mult a trebuit banca centrală să vândă valută pentru a tempera cursul.

Analiștii de la UniCredit Bank, Anca Negrescu și Alexander Ragea, leagă scăderea lichidității și de contextul politic tensionat din ultima lună. „Mișcarea poate fi explicată prin scăderea lichidității, vizibilă încă de săptămâna trecută, în contextul incertitudinilor legate de învestirea unui nou guvern și revizuirea ratingului de credit”, se arată în raportul lor, citat de Profit.ro.

Cursul euro-leu a atins un maxim istoric de 5,3527 lei pe 6 octombrie, potrivit datelor BNR. Chiar dacă moneda a mai coborât ușor în zilele următoare, nivelul EUR/RON a rămas, la data de 9 octombrie, peste pragul de 5,34 lei, mult peste cel din septembrie.

Cât au urcat efectiv dobânzile interbancare

Creșterea presiunii pe lichiditate s-a transmis direct în ratele interbancare. ROBOR la 3 luni a urcat de la 5,84% la 5,87% între august și septembrie, arată datele analizate de Profit.ro.

Rata medie a tranzacțiilor efective din piață, pe baza căreia se calculează indicele trimestrial IRCC folosit la creditele ipotecare mai noi, a crescut mai mult, de la 5,58% la 5,67%. Această mișcare are efect direct asupra ratelor plătite de românii cu credite în lei, legate de indicele IRCC.

Fenomenul nu este singular pentru România în acest an. Banca centrală a redus în vara anului 2026 rata cheie de dobândă de la 7% la 6,5%, însă excesul mare de lichiditate din sistemul bancar a făcut ca dobânzile reale din piață să rămână apropiate de nivelul facilității de depozit, și nu de rata oficială. Pe măsură ce acest surplus se reduce, dobânzile din piață se apropie din nou de rata-cheie și pot chiar să o depășească, dacă presiunea pe lichiditate continuă.

Context mai larg vine și din materialele publicate de Ziarul Financiar, care descriu o criză politică prelungită de cinci luni, cu efecte directe asupra finanțării bugetului și asupra costurilor la care statul se împrumută. Potrivit Ziarul Financiar, dobânzile la care România se împrumută au crescut exponențial, iar investitorii străini de portofoliu au ieșit de pe piața titlurilor de stat românești, agravând tensiunea pe lichiditate.

Aceeași sursă notează că la ultima ofertă de titluri de stat Fidelis, peste trei sferturi din suma strânsă, de 1,3 miliarde de lei, s-a plasat în titluri denominate în euro, nu în lei. Este un semnal că populația caută tot mai mult protecție împotriva deprecierii monedei naționale, într-un moment în care volatilitatea cursului rămâne ridicată.

Pentru companii, efectul practic al acestor mișcări se simte prin costul creditării. Dobânzile mai mari la lichiditatea interbancară se transmit, cu o anumită întârziere, și în costul creditelor de capital de lucru sau de investiții acordate firmelor, mai ales celor cu dobândă variabilă legată de ROBOR sau de IRCC.

Evoluția lunilor următoare depinde în mare măsură de stabilizarea situației politice și de evaluarea ratingului de credit al României, programată de agențiile internaționale. O rezolvare rapidă a blocajului privind formarea unui guvern ar putea reduce presiunea asupra leului și, implicit, nevoia băncii centrale de a interveni pe piața valutară cu sume mari, sterilizând astfel mai puțină lichiditate din sistemul bancar.

Dacă incertitudinea politică persistă, analiștii citați de Profit.ro anticipează o continuare a tendinței din septembrie: lichiditate mai redusă, dobânzi interbancare mai mari și presiune suplimentară pe costul finanțării, atât pentru stat, cât și pentru companiile și populația cu credite în lei.