Dobânda pe 10 ani a României urcă spre 7,7%, cea pe 2 ani sare la 7,1% — ROBOR se trezește după luni de stabilitate

Dobânda la obligațiunile românești cu scadența la 10 ani (RO10Y), reperul folosit de investitori pentru costul de finanțare al statului, a urcat joi până la 7,6%, de la 7,45% cu o zi înainte, potrivit cursdeguvernare.ro. În debutul ședinței de tranzacționare, randamentul a atins chiar 7,69%, cel mai ridicat nivel din ultimele 12 luni și peste maximul înregistrat la debutul războiului dintre SUA și Iran.

Presiunea de vânzare s-a extins pe toată curba de randamente. Obligațiunile în lei pe 7 ani au urcat cu 20 de puncte de bază, până la 7,56%, iar cele pe 2 ani au sărit cu peste 30 de puncte de bază, la 7,1% — cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană pentru această scadență, arată sursa citată. Când vânzătorii domină piața obligațiunilor, dobânzile cerute de investitori cresc; fenomenul s-a văzut toată săptămâna pe titlurile suverane românești.

Semnalul a ajuns și pe piața monetară interbancară. ROBOR la 3 luni a înregistrat joi un salt de 8 puncte de bază, la 5,93%, după patru luni de stabilitate la 5,84%. O astfel de mișcare arată, de regulă, o înăsprire a condițiilor de lichiditate dintre bănci, chiar dacă sistemul bancar rămâne, per ansamblu, într-o poziție de exces de lichiditate, conform cursdeguvernare.ro.

Efectele s-au văzut direct și la Ministerul Finanțelor. La licitația de joi de pe piața primară internă, Trezoreria a împrumutat doar 290 de milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni pe 9 ani, cu o dobândă medie de 7,42%. Ofertele băncilor s-au ridicat la 728,6 milioane de lei, peste prospectul inițial de 500 de milioane de lei, dar suma adjudecată a fost redusă din cauza dobânzilor mari cerute de investitori. Este a cincea licitație consecutivă la care Finanțele nu reușesc să acopere integral suma anunțată în prospect.

Criza politică amplifică vânzările de obligațiuni

Evoluția vine pe fondul scăderii șanselor ca un cabinet condus de Siegfried Mureșan să fie învestit în Parlament. Biroul Permanent Național al PSD a decis, în unanimitate, să nu susțină viitorul guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul „a decis astăzi să nu voteze guvernul Bolojan 2.0”, făcând referire la continuitatea politicii fostului premier.

Fără sprijinul PSD, premierul desemnat pornește de la 169 de parlamentari din cele trei formațiuni care îl susțin, în timp ce învestitura necesită minimum 233 de voturi. Chiar și în scenariul în care ar atrage toate voturile minorităților naționale și o parte dintre parlamentarii neafiliați, calculele îl lasă în continuare sub pragul majorității, potrivit analizelor citate în presă.

Instabilitatea politică vine într-un moment sensibil pentru finanțele publice românești. Agenția de rating Standard & Poor's urmează să publice, pe 2 octombrie, o nouă evaluare a ratingului suveran al țării, aflat la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, BBB- cu perspectivă negativă. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat, după o întâlnire cu reprezentanții agenției, că a discutat deschis despre „dificultățile perioadei actuale, inclusiv despre incertitudinile politice, presiunile externe și cele asupra costurilor de finanțare”.

Nazare a subliniat că execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale rămân principalele argumente ale României în fața evaluatorilor. „România trebuie să continue ceea ce a început. Nu putem transforma progresul obținut în ultimele luni într-o relaxare prematură a politicii fiscale”, a spus ministrul, potrivit news.ro.

Piețele globale, presiune suplimentară asupra dobânzilor românești

Tensiunea de pe piața locală se suprapune peste o mișcare mai amplă pe piețele financiare dezvoltate. Dobânda suverană a SUA pe 10 ani a urcat miercuri seară la 5,11-5,12%, cel mai ridicat nivel din 2007 încoace, în timp ce randamentul pe 5 ani a depășit și el pragul de 5%, arată cursdeguvernare.ro.

Analiștii pun evoluția americană pe seama datelor economice pozitive, care alimentează așteptările investitorilor privind noi majorări de dobândă din partea Fed. Banca centrală americană a reluat lupta cu inflația, considerată încă ridicată și în creștere. Și Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile cu câte 25 de puncte de bază la două din ultimele trei ședințe de politică monetară, iar investitorii anticipează noi creșteri.

Pentru România, contextul dublu — incertitudine politică internă și înăsprire monetară globală — se traduce direct în costuri mai mari de finanțare pentru stat. Cu cheltuielile cu dobânzile deja în creștere cu peste 26% față de anul trecut, depășind 40 de miliarde de lei potrivit declarațiilor recente ale lui Nazare, orice majorare suplimentară a randamentelor suverane adaugă presiune pe bugetul public. Verdictul S&P din 2 octombrie este văzut de oficialii de la Finanțe drept un test decisiv pentru menținerea țării în categoria recomandată investițiilor.

Consilierul economic Ionuț Dumitru a declarat, potrivit unor relatări din presă, că din perspectiva execuției bugetare curente nu ar exista motive pentru o retrogradare a ratingului. Agenția rămâne însă interesată, spun analiștii, de claritatea privind formarea unui guvern stabil și de pregătirea unui buget sustenabil pentru 2027 — exact elementele care lipsesc în acest moment din ecuația politică românească.