Industria americană de criptomonede a suferit marți o înfrângere importantă în Senatul SUA, unde proiectul de lege Clarity Act nu a strâns cele 60 de voturi necesare pentru a avansa. Doar 49 de senatori au votat pentru, potrivit Profit.ro, care citează Bloomberg.
Proiectul urmărea să lămurească, pentru prima dată, cine reglementează piața crypto în Statele Unite: Securities and Exchange Commission (SEC) sau Commodity Futures Trading Commission (CFTC). Legea ar fi stabilit reguli clare pentru burse, brokeri și alte companii care operează cu active digitale, scrie Profit.ro.
Eșecul votului a fost pus, în bună parte, pe seama democraților, niciunul dintre ei nevotând pentru avansarea textului. Dar unii susținători ai industriei crypto au indicat o altă cauză: propriile afaceri cu criptomonede ale președintelui Donald Trump, care i-au adus anul trecut venituri de aproximativ 1,4 miliarde de dolari.
Averea lui Trump din crypto blochează legea pe care industria o cerea de un deceniu
Administrația Trump a desființat deja o mare parte din regimul de control aplicat industriei crypto sub Joe Biden. Autoritățile de reglementare au început să scrie reguli mai favorabile, iar Trump a promulgat deja o lege privind stablecoin-urile, GENIUS Act. Clarity Act trebuia să fie însă marele premiu al industriei, cel care ar fi oferit companiilor de active digitale o bază juridică stabilă pentru a opera în SUA.
Problema e că președintele american are un interes financiar direct în felul în care va arăta reglementarea. Divulgarea sa financiară pentru 2025 arată venituri de peste 1,4 miliarde de dolari legate de criptomonede, cea mai mare parte provenind de la World Liberty Financial, proiectul lansat de fiii săi, și din vânzarea de tokenuri meme purtând numele său.
Democrații din Senat cer garanții etice și reguli anti-conflict de interese mai stricte înainte să sprijine legea, exact pentru că președintele profită personal de industria pe care propria administrație urmează să o reglementeze. Casa Albă a respins acuzațiile, susținând că afacerile lui Trump sunt administrate de copiii săi, iar președintele rămâne doar beneficiar.
Patru republicani au votat și ei împotrivă, alături de toți democrații, ceea ce arată că blocajul nu ține doar de opoziția politică obișnuită. Senatorul Thom Tillis, unul dintre cei patru, a depus totuși o moțiune care permite reluarea votului asupra proiectului.
Comparativ, Uniunea Europeană a rezolvat aceeași dilemă cu doi ani înainte
Diferența față de Statele Unite e izbitoare dacă privim spre Bruxelles. Uniunea Europeană a adoptat regulamentul MiCA (Markets in Crypto-Assets) încă din 2023, iar cea mai mare parte a prevederilor sale se aplică deja din 30 decembrie 2024. Regulile pentru stablecoin-uri sunt în vigoare chiar din iunie 2024.
MiCA stabilește reguli unitare pentru toate cele 27 de state membre: cerințe de autorizare pentru burse și portofele crypto, standarde de identificare a clienților, obligații de raportare a tranzacțiilor suspecte și rezerve obligatorii pentru emitenții de stablecoin-uri. Din 31 iulie 2026, o bursă centralizată care refuză să respecte regulamentul nu mai poate opera legal pe piața europeană.
Comisia Europeană a propus regulamentul încă din 2020, iar textul final a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE în iunie 2023, după negocieri de ani de zile. Practic, Europa a avut nevoie de aproximativ patru ani, de la propunere la aplicare integrală, pentru a produce exact tipul de claritate juridică pe care industria americană îl cere acum de la Congres.
Deosebirea esențială nu e doar de viteză legislativă, ci și de miză politică. Niciun oficial european ales nu a fost acuzat că deține afaceri crypto proprii, în valoare de miliarde de euro, în timp ce contribuia la scrierea regulilor sectorului. În Statele Unite, avertismentul senatoarei Cynthia Lummis arată cât de fragilă a devenit situația: dacă legea eșuează definitiv în acest Congres, următoarea fereastră reală pentru o reglementare a pieței crypto ar putea veni abia în 2030, din cauza ciclului electoral american.
Pentru companiile crypto americane, asta înseamnă continuarea unei incertitudini vechi de un deceniu: regulile rămân stabilite de la caz la caz, prin decizii ale SEC și CFTC, nu printr-o lege clară votată de Congres. Pentru cele europene, dimpotrivă, cadrul e deja fixat, iar atenția s-a mutat spre implementare și supraveghere.
