Marja bancară la ipotecare din România, cea mai mică din regiune în ultimul an și jumătate

Băncile comerciale din România au înregistrat, în ultimul an și jumătate, cea mai mică marjă de dobândă pentru creditele ipotecare din Europa Centrală și de Est, potrivit unei analize a Federației Patronale a Serviciilor Financiare din România (FinBan), citată de Profit.ro. Analiza a fost realizată în contextul investigației Consiliului Concurenței privind piața ROBOR.

Situația este considerată paradoxală de autorii studiului, pentru că țara are, în același timp, cel mai mare risc de credit din regiune. Explicația oferită de federația patronală ține exclusiv de concurența acerbă dintre bănci pentru clienți, atât pe segmentul creditării, cât și pe cel al atragerii de depozite.

Marja de dobândă reprezintă diferența dintre dobânda percepută la creditele ipotecare noi și dobânda oferită la depozitele noi. Cu cât diferența e mai mică, cu atât spațiul de profit al băncii pe acest produs e mai restrâns, cel puțin din perspectiva costului net al resurselor atrase de la deponenți.

Pe un orizont de zece ani, între august 2016 și iulie 2026, băncile din România au înregistrat o diferență medie de 2,52 puncte procentuale între dobânzile la creditele ipotecare noi și cele la depozitele noi. Cifra e apropiată de cea din Ungaria, 2,56 puncte procentuale, dar considerabil sub cea din Polonia, unde marja a ajuns la 3,18 puncte procentuale. Cehia rămâne singura țară din comparație cu o marjă mai mică decât România, de 1,24 puncte procentuale în medie pe zece ani.

Diferența devine și mai vizibilă dacă analiza se restrânge la ultimele 18 luni. Începând cu februarie 2025, marja din România a coborât la 1,31 puncte procentuale, cea mai redusă dintre cele patru economii analizate. În aceeași perioadă, marja din Cehia a fost de 1,87 puncte procentuale, în Ungaria de 3,13 puncte procentuale, iar în Polonia de 3,27 puncte procentuale.

Riscul de țară nu s-a tradus în marje mai mari pentru bănci

Analiza pornește de la o observație contraintuitivă: teoria economică ar sugera că o țară cu risc de credit mai ridicat ar trebui să genereze marje bancare mai mari, pentru a compensa expunerea suplimentară a instituțiilor financiare la posibile pierderi.

Riscul de țară afectează costul capitalului, al finanțării externe și al provizioanelor constituite de bănci pentru creditele acordate, potrivit explicațiilor citate de Bursa.ro. Cu toate acestea, datele din ultimul deceniu arată contrariul: marja medie din România a rămas sub cea din Polonia și Ungaria, țări cu risc de țară mai scăzut.

„În ultimii zece ani, băncile din România au lucrat cu marje mai mici decât în Polonia şi Ungaria, deşi România a avut constant cel mai ridicat risc de ţară dintre cele trei. Iar acolo unde riscul este mai mare, iar marja mai mică, diferenţa o face concurenţa”, susține Federația Patronală FinBan.

Federația subliniază că dobânda plătită de client nu poate fi echivalată automat cu profitul obținut de bancă din acel credit. Prețul unui împrumut include mai multe componente: costul fondurilor atrase de la deponenți, riscul de credit asumat, costul capitalului propriu, cheltuielile determinate de reglementări și costurile operaționale ale instituției. Componenta comercială, adică marja propriu-zisă a băncii, se adaugă abia după acoperirea acestor costuri.

Situația nu a fost mereu aceasta. Până în 2021, marja din România se situa peste cea din Polonia, ceea ce corespundea logicii unui risc de țară mai ridicat. Inversarea acestui raport s-a produs ulterior, pe fondul intensificării concurenței dintre băncile locale pentru clienți.

Concurența bancară explică paradoxul marjelor mici la ipotecare

Analiza FinBan a folosit date publice ale Băncii Centrale Europene privind dobânzile bancare, statistici ale Băncii Naționale a României referitoare la dobânzile pentru creditele și depozitele noi în lei, precum și informații despre structura împrumuturilor în funcție de perioada de fixare a dobânzii.

Documentul arată că presiunea concurențială se manifestă în patru direcții principale: prețul creditului, dobânda plătită la economii, structura produselor bancare și gradul de accesibilitate al procesului de acordare a creditelor, potrivit datelor publicate de BankingNews.ro.

Concurența s-a resimțit și în structura produselor de creditare oferite populației. Ponderea creditelor noi de consum cu dobândă fixă pe toată durata a urcat de la 68% în ianuarie 2024 la 89% în ianuarie 2026. La creditele ipotecare noi, tendința a fost inversă: ponderea celor cu dobândă variabilă a scăzut, în același interval, de la 68% la 32%.

Această schimbare arată că riscul de dobândă a fost transferat, în bună măsură, de la client către bancă, pentru creditele noi ipotecare și de consum. Băncile au raportat, în al doilea trimestru din 2026, cea mai accentuată relaxare a standardelor pentru creditele de locuințe din 2022 încoace. Banca Națională a României consemnează intensificarea concurenței printre principalii factori din spatele acestei relaxări, alături de îmbunătățirea așteptărilor economice.

Analiza FinBan vine în contextul disputei publice privind stabilirea indicelui ROBOR, subiect pe care Consiliul Concurenței a inițiat o investigație. Federația patronală a susținut, în comunicate anterioare, că majorarea ROBOR din ultimii ani a reflectat contextul de inflație ridicată și dezechilibrele fiscale, nu o presupusă manipulare a pieței. Dobânda-cheie a Băncii Naționale a României a fost, în cea mai mare parte a ultimilor zece ani, peste nivelurile din Polonia și Cehia, iar în prezent este cea mai ridicată dintre cele patru economii comparate. Doar în perioada 2022-2024 Ungaria a avut o dobândă-cheie mai mare, cu un vârf de 13%.

Pentru un client care contractează un credit ipotecar, marja bancară mai mică nu se traduce automat într-o dobândă mai mică plătită efectiv. Nivelul dobânzii finale depinde și de costul de finanțare al băncii, care în România a fost, în general, mai ridicat decât în Cehia sau Polonia din cauza dobânzii-cheie superioare.