Statul vrea să limiteze firmele și organizațiile care pot deveni sau rămâne unități protejate, ceea ce ar putea reduce locurile de muncă pentru persoanele cu dizabilități, potrivit unei analize a societății de avocatură Grecu Partners, citată de Economedia. Măsura ar putea în același timp să crească sumele pe care companiile le virează direct la bugetul de stat.

O unitate protejată este o firmă sau o organizație în care lucrează persoane cu dizabilități și care vinde produse ori servicii altor companii. Angajatorii cu minimum 50 de salariați trebuie să aibă cel puțin 4% angajați cu dizabilități din numărul total. Dacă nu ating acest prag, firmele pot plăti integral contribuția la stat sau minimum 50% din aceasta, iar diferența o pot folosi pentru a cumpăra produse sau servicii din activitatea unităților protejate autorizate.

Schimbarea se poate produce prin proiectul de lege L387/2026, care modifică Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Proiectul a fost respins de Senat pe 14 septembrie 2026, cu 43 de voturi pentru respingere și 65 de abțineri, potrivit StartupCafe. Textul se află acum la Camera Deputaților, care este camera decizională.

Obiectivul declarat al proiectului este combaterea situațiilor în care statutul de unitate protejată este folosit fără participarea efectivă a persoanelor cu dizabilități la activitatea economică, scrie Financiarul. Proiectul propune restrângerea categoriilor de entități care pot înființa sau menține astfel de structuri, în loc să verifice concret dacă persoanele cu dizabilități muncesc efectiv și contribuie la produsele sau serviciile vândute.

Ce riscă firmele cu unități protejate limitate

Potrivit analizei Grecu Partners, o companie cu 50 de salariați și fără angajați cu dizabilități ar putea ajunge să vireze statului cu până la 60.000 de lei mai mult anual, dacă nu mai găsește furnizori eligibili în urma restrângerii criteriilor de autorizare. Pentru o firmă cu 100 de angajați, suma care ar putea ajunge direct la stat, în locul achizițiilor de la unități protejate, urcă la 103.800 de lei pe an, potrivit calculelor transmise de Grecu Partners către StartupCafe.

Calculele au fost făcute pornind de la un salariu minim brut de 4.325 de lei. Pentru o companie cu 50 de salariați, pragul legal de 4% înseamnă cel puțin doi angajați cu dizabilități; dacă firma nu are niciunul, obligația calculată ajunge la 8.650 de lei pe lună, dacă alege să plătească integral contribuția la stat.

Nu este vorba despre o taxă nouă, nici despre majorarea obligației totale a angajatorilor. Schimbarea privește destinația banilor: o parte din suma pe care firmele o folosesc astăzi pentru achiziții de la unități protejate ar putea fi virată direct la buget, dacă numărul furnizorilor eligibili scade.

Potrivit datelor din expunerea de motive a proiectului, la 1 aprilie 2026 existau în România 459 de unități protejate autorizate, cu aproximativ 3.050 de angajați, dintre care circa 2.011 erau persoane cu dizabilități. Același document arată că în România trăiesc peste 430.000 de persoane adulte cu dizabilități, cu vârste între 18 și 64 de ani.

„Statul vrea să limiteze firmele și organizațiile care pot deveni sau rămâne unități protejate, ceea ce ar putea reduce locurile de muncă pentru persoanele cu dizabilități și crește sumele plătite direct la buget”, avertizează societatea de avocatură, potrivit Bursa.ro.

Grecu Partners cere clarificări de la Camera Deputaților

Elena Grecu, fondatoarea Grecu Partners, a declarat că, în forma actuală, proiectul nu ar trebui adoptat de Camera Deputaților. „Modificările trebuie să elimine practicile fictive fără să reducă posibilitățile de integrare profesională și fără să genereze costuri și incertitudine pentru angajatori”, a explicat avocata, potrivit StartupCafe.

„Camera Deputaților trebuie să clarifice efectele asupra contractelor în desfășurare, unităților deja autorizate și persoanelor cu dizabilități”, a explicat avocata Elena Grecu, fondatoarea Grecu Partners.

Elena Grecu a mai spus, potrivit Bursa.ro, că întrebarea centrală privind combaterea activităților fictive rămâne fără răspuns clar în proiect: „dacă problema este activitatea fictivă, de ce selectăm fondatorii în loc să verificăm activitatea?”

Grecu Partners atrage atenția că proiectul nu clarifică suficient ce se întâmplă cu unitățile protejate deja autorizate, cât timp își vor putea păstra autorizațiile și care va fi soarta contractelor aflate deja în derulare. Firmele ar putea fi obligate să verifice din nou dacă furnizorii lor rămân eligibili pentru îndeplinirea obligațiilor legale, potrivit StartupCafe.

Dacă proiectul este adoptat în forma actuală, o parte dintre unitățile protejate existente ar putea să nu mai îndeplinească noile condiții. Astfel, persoanele cu dizabilități ar putea pierde locuri de muncă sau ar putea avea mai puține posibilități de angajare în viitor, potrivit analizei citate de Economedia.

În legislația actuală, unitățile protejate cărora li se permite să desfășoare activități de vânzare sau intermediere trebuie să direcționeze minimum 75% din profitul rezultat către programe de integrare socioprofesională, arată aceeași sursă. Potrivit Grecu Partners, obiectivul declarat al proiectului L387/2026 este corect, însă soluțiile propuse trebuie refăcute, astfel încât unitățile fictive să fie eliminate fără a afecta organizațiile care oferă locuri de muncă reale persoanelor cu dizabilități.