S&P vine la București: dobânzile consumă 8,7% din cheltuielile statului, înaintea deciziei de rating din 2 octombrie

Reprezentanții agenției de rating Standard & Poor's au ajuns joi la București pentru discuții cu Guvernul, Ministerul Finanțelor și Banca Națională a României, cu o săptămână și jumătate înainte de decizia programată pentru 2 octombrie, potrivit Profit.ro. Vizita are loc într-un moment critic pentru credibilitatea fiscală a țării, la o singură treaptă distanță de categoria speculativă, cunoscută drept „junk”.

Fotografia pe care agenția o va lua cu ea de la București arată o combinație de vești bune și rele. Pe de o parte, deficitul bugetar s-a redus semnificativ față de anul trecut. Pe de altă parte, costurile cu dobânzile au crescut într-un ritm care începe să apese tot mai greu pe bugetul de stat.

Execuția bugetului general consolidat, după primele șapte luni ale anului, arată un deficit de 48,08 miliarde de lei, adică 2,34% din PIB. În aceeași perioadă din 2025, deficitul era de 76,44 miliarde de lei, respectiv 3,99% din PIB, conform analizei Profit.ro. Reducerea vine mai ales din creșterea veniturilor, nu din tăieri de cheltuieli: statul a încasat 412,31 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât anul trecut, în timp ce cheltuielile au urcat doar cu 2,9%, la 460,39 miliarde de lei.

Cea mai puternică sursă de venituri suplimentare vine din TVA. Încasările nete din această taxă au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% mai mult, și reprezintă acum aproximativ 21,5% din toate veniturile bugetului general consolidat. Creșterea reflectă efectul majorării cotei de TVA, aplicate în încercarea de a consolida finanțele publice și a evita retrogradarea ratingului.

Dobânzile devorează tot mai mult din banii firmelor prin taxe

Vestea proastă pentru companii vine din partea cealaltă a bilanțului. Datoria publică a continuat să crească, în pofida reducerii deficitului curent. La finalul lui 2025, datoria administrației publice era de 59,3% din PIB. Până în mai 2026, urcase la 61,4% din PIB, adică 2,1 puncte procentuale în doar cinci luni, potrivit acelorași date analizate de Profit.ro.

Această dinamică se vede deja direct în costurile bugetare. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5% în primele șapte luni din 2026 și au ajuns să reprezinte 8,7% din totalul cheltuielilor statului. Practic, aproape 9 lei din fiecare 100 de lei cheltuiți de stat merg acum pe plata dobânzilor la datoria publică, nu pe investiții sau servicii publice.

Pentru mediul de afaceri, semnalul e clar: banii care ar putea merge spre investiții publice, infrastructură sau reduceri de taxe se duc tot mai mult pe finanțarea datoriei. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat la finele lunii august că această creștere de peste 26% a costurilor cu dobânzile a ajuns la peste 40 de miliarde de lei.

Delegația S&P a discutat joi cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru, potrivit Profit.ro. Premierul interimar Ilie Bolojan a primit separat delegația la Palatul Victoria.

„Sunt optimist că oamenii politici care au interes ca România să rămână stabilă vor continua linia politicilor guvernamentale pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului bugetar”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan.

Miza pentru firme: rating de țară și costul creditelor

Miza acestei evaluări depășește cu mult discuția tehnică dintre autorități și analiștii agenției. România se află, tehnic, la o singură treaptă de categoria speculativă de investiții. O eventuală retrogradare ar însemna, pentru multe companii românești, costuri de finanțare mai mari, atât direct, prin dobânzile la creditele bancare, cât și indirect, prin deprecierea monedei naționale și scumpirea importurilor.

Piețele financiare par deja să anticipeze un risc ridicat. Statul român s-a împrumutat recent la dobânzi de peste 7% pentru titluri pe zece ani, un nivel comparabil cu cel al țărilor aflate deja în categoria „junk”. Randamentul pentru obligațiunile în lei cu scadența la doi ani a ajuns la 6,52%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, potrivit datelor citate de mai multe publicații economice.

Agenția S&P menține în prezent România la calificativul „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții. La ultima evaluare, din aprilie, agenția a avertizat că ratingul ar putea fi redus dacă procesul de consolidare fiscală se abate de la traiectoria anticipată sau dacă instabilitatea politică se prelungește.

Pentru antreprenorii români, decizia de pe 2 octombrie nu e doar o cifră abstractă de pe piețele financiare. Un downgrade ar putea însemna costuri mai mari la finanțarea companiilor, presiune suplimentară pe cursul de schimb și, indirect, o frânare a investițiilor publice tocmai într-un moment în care cheltuielile cu dobânzile absorb deja o parte tot mai mare din bugetul de stat.