Timișoara și Alba Iulia, aceeași sumă, două căi diferite: 30 de milioane de euro prin credit BERD versus obligațiuni pe bursă

Primăria municipiului Timișoara propune încheierea unui nou acord de finanțare rambursabilă cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în valoare de 30 de milioane de euro, potrivit unui comunicat citat de zf.ro. Banii vor completa o finanțare europeană de peste 100 de milioane de euro și vor susține patru componente de investiții publice.

Prima componentă, de 11 milioane de euro, presupune construirea unui pod auto și a unuia pietonal, plus amenajarea unui bulevard care va lega strada Baader de intersecția J. H. Pestalozzi-Corneliu Coposu. Investiția completează inelul 2 de trafic din estul orașului și oferă o rută alternativă între nord și sud, fără trecere prin centru.

A doua componentă, tot de 11 milioane de euro, vizează modernizarea a aproape 3 kilometri din Calea Șagului, cunoscută drept Magistrala Verde. Proiectul include iluminat public nou, spații publice, trotuare, piste de bicicliști și benzi dedicate transportului public. Ultimele două componente, în valoare totală de 8 milioane de euro, acoperă cheltuieli neeligibile pentru investiții aflate deja în derulare: regenerarea urbană din zona Piața Traian și reabilitarea a 27 de kilometri din rețeaua principală de încălzire centralizată.

Municipiul Timișoara a mai încheiat două acorduri de finanțare rambursabilă cu BERD începând din 2021. La începutul lui 2026, gradul de îndatorare al orașului era de 5,5% din veniturile anuale, potrivit primăriei. Cu noul credit, datoria orașului la BERD ar urma să ajungă la aproximativ 90-95 de milioane de euro, conform estimărilor din presa locală citate de banatulazi.ro.

Timișoara alege creditul bancar, Alba Iulia merge pe bursă

În aceeași săptămână, un alt oraș din România a decis să strângă exact aceeași sumă, 30 de milioane de euro, dar printr-un instrument financiar diferit. Municipiul Alba Iulia a lansat luni o ofertă publică de obligațiuni municipale denominate în euro, potrivit unui comunicat citat de zf.ro. Emisiunea cuprinde până la 300.000 de obligațiuni, fiecare cu o valoare nominală de 100 de euro, cu maturitate de 10 ani și dobândă plătită trimestrial.

Diferența față de Timișoara e chiar în alegerea instrumentului. Alba Iulia are deja șapte emisiuni de obligațiuni municipale de la prima, din 2002, și un rating de credit BBB- de la Fitch. Gabriel Pleșa, primarul municipiului Alba Iulia, spune că alegerea obligațiunilor în locul unui credit bancar clasic a fost motivată de „perioada de graţie mai lungă şi de condiţiile de finanţare”.

Din banii strânși de Alba Iulia, aproximativ 18,5 milioane de euro merg spre refinanțarea datoriei publice locale existente, iar restul spre cofinanțarea unor proiecte cu fonduri europene, printre care o nouă șosea de centură în sud-vestul orașului și un pasaj subteran de aproape 300 de metri. Investitorii pot subscrie la o marjă între 2,50% și 2,90% peste EURIBOR la 6 luni.

30 mil. euro, aceeași sumă, obiective diferite de administrare a datoriei

Cele două orașe ilustrează două filozofii diferite pentru finanțarea infrastructurii locale în același interval de timp. Timișoara continuă relația cu BERD, o instituție financiară internațională specializată în finanțarea proiectelor de dezvoltare, și adaugă un al treilea acord la cele două încheiate din 2021. Alba Iulia, în schimb, revine pe piața de capital, unde are experiență de peste două decenii, și își diversifică sursele de finanțare printr-un instrument accesibil atât investitorilor instituționali, cât și celor de retail.

Diferența de abordare are legătură și cu structura investițiilor. La Timișoara, banii de la BERD merg integral spre proiecte noi sau în derulare, cofinanțate cu fonduri europene atrase prin Programul Regional Vest 2021-2027 și Fondul pentru Modernizare al Ministerului Energiei. La Alba Iulia, peste jumătate din suma strânsă prin obligațiuni este destinată refinanțării unor credite mai vechi, contractate inclusiv cu CEC Bank și BERD, ceea ce eliberează resurse bugetare pentru investiții viitoare.

Ambele orașe se confruntă cu aceeași realitate: bugetele locale nu acoperă singure marile proiecte de infrastructură, iar cofinanțarea fondurilor europene rămâne o condiție obligatorie pentru accesarea lor. Diferența constă în instrumentul ales pentru a acoperi acea contribuție locală: împrumut de la o bancă de dezvoltare multilaterală, în cazul Timișoarei, sau emisiune de titluri de datorie tranzacționate la Bursa de Valori București, în cazul Alba Iuliei.

Pentru un antreprenor sau un investitor care urmărește piața obligațiunilor municipale românești, comparația arată că orașele mari și mijlocii recurg tot mai des la finanțare externă pentru a-și susține planurile de dezvoltare, indiferent dacă aleg banca sau bursa. Alegerea instrumentului depinde de gradul de îndatorare existent, de ratingul de credit al localității și de condițiile de piață din momentul contractării.