Transport Trade Services revine pe profit la jumătatea anului, pe fondul secetei de pe Dunăre

Transport Trade Services (TTS), cea mai importantă companie de transport fluvial de la Dunărea inferioară, a raportat un rezultat total global consolidat pozitiv de aproape 230.000 de lei la finalul primului semestru din 2026, potrivit Profit.ro. Anul trecut, în aceeași perioadă, compania înregistra o pierdere de 18,85 milioane de lei.

Veniturile consolidate au ajuns la 321,439 milioane de lei, cu 0,50% peste cele din primul semestru al anului trecut, de 319,83 milioane de lei. Câștigul pretaxare EBITDA a crescut cu 42,8%, la 53,5 milioane de lei, de la 37,5 milioane de lei în exercițiul financiar precedent.

Volumele pe segmentul transportului fluvial au avansat cu 1,3%, la 2,30 milioane de tone, de la 2,27 milioane de tone. În schimb, operarea portuară a scăzut cu 6,5%, la 2,79 milioane de tone, de la 2,99 milioane de tone anterior. Cheltuielile cu materiile prime s-au majorat cu 22,25%, la 41,92 milioane de lei, în timp ce costurile cu salariile s-au redus cu 14,38%, la 77,53 milioane de lei.

„Mesajul central al S1 2026 este unul de progres operațional demonstrabil: Grupul a trecut de la faza de ajustare a structurii de cost către reconstrucția profitabilității", se arată în raportarea semestrială a companiei. Următoarea etapă, potrivit TTS, este transformarea acestei baze operaționale mai eficiente într-o creștere sustenabilă a volumelor și a randamentului capitalului utilizat.

Ce arată bilanțul companiei de la Dunărea inferioară

La 30 iunie, TTS avea active totale la nivel de grup de 1,33 miliarde de lei, în scădere cu 0,75% față de finalul anului trecut. Datoriile totale au urcat, în același interval, cu 1,18%, la 316,88 milioane de lei, de la 313,19 milioane de lei.

Compania a fost delistată în 2015, sub numele Navrom Galați, și a rămas de atunci principalul operator de transport fluvial și portuar de la Dunărea inferioară. Revenirea pe profit vine după un an dificil, marcat de costuri ridicate și de o structură de cheltuieli pe care compania spune că a reușit să o ajusteze în ultimele douăsprezece luni.

Reducerea cheltuielilor cu subcontractorii, de 2,53%, la 119,24 milioane de lei, și scăderea costurilor salariale arată o companie care a mers pe ajustări de cost mai degrabă decât pe o creștere accelerată a afacerii. Cifra de afaceri aproape stagnantă, cu un avans de doar 0,50%, confirmă acest lucru.

Seceta de pe Dunăre, un risc pentru transportul fluvial

Contextul din care rezultatele TTS nu pot fi complet separate este cel al nivelului scăzut al Dunării, care afectează întreaga activitate de navigație de pe fluviu. Potrivit Profit.ro, debitul la intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, era duminică de 1.600 de metri cubi pe secundă, de două ori și jumătate sub media multianuală a lunii august, de 3.900 de metri cubi pe secundă.

Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru intervalul 30 august – 6 septembrie arată un debit staționar la 1.600 de metri cubi pe secundă în primele patru zile, urmat de o scădere ușoară până la 1.450 de metri cubi pe secundă. Ambele valori rămân mult sub mediile multianuale ale lunilor august și septembrie.

Situația a impus intervenția a trei utilaje de dragare, unul de la Administrația Fluvială „Dunărea de Jos” Galați și două de la Administrația Națională „Apele Române”. Acestea lucrează la remodelarea albiei fluviului în zona Cernavodă, pentru a redirija debit spre necesarul de apă al centralei nucleare, potrivit aceleiași surse.

Lucrările de dragare și de construcție a unui epi, dig destinat regularizării apei, sunt în desfășurare de două săptămâni, fără un termen clar de finalizare. „Analizăm date culese în weekend și vom reveni cu decizii”, a declarat pentru News.ro Mihai Jurca, șeful cancelariei premierului, care coordonează lucrările din zona Cernavodă.

Pentru o companie precum TTS, ale cărei venituri depind direct de volumele transportate pe fluviu, un nivel scăzut al apei limitează capacitatea de încărcare a navelor și poate crește costurile de operare. Volumele de transport fluvial au crescut totuși ușor în primul semestru, dar declinul de la operarea portuară arată presiunea asupra activității conexe.

Randamentul mai bun al EBITDA, dublat de o cifră de afaceri aproape neschimbată, sugerează că cea mai mare parte a revenirii pe profit vine din controlul costurilor, nu dintr-o creștere reală a pieței de transport fluvial. Într-un an în care nivelul Dunării rămâne sub mediile normale, capacitatea companiei de a-și menține volumele va depinde în bună măsură de evoluția hidrologică din lunile următoare.