BCE strânge datele pentru decizia de dobândă din decembrie, după ce inflația a urcat la 4%

Banca Centrală Europeană se pregătește pentru ultima sa reuniune din acest an dedicată ratelor dobânzilor, programată în decembrie. Economistul-șef al instituției, Philip Lane, a declarat vineri, la Frankfurt, că BCE „analizează toate datele care devin disponibile” înainte de acea ședință, potrivit Economedia.ro, care citează Bloomberg.

Declarația vine după o lună în care BCE a decis să mențină dobânzile neschimbate, în ciuda accelerării prețurilor în zona euro. Oficialii instituției semnalează, totuși, disponibilitatea de a majora din nou costurile de finanțare în decembrie, dacă datele economice vor confirma presiunile inflaționiste actuale.

„Haideți să colectăm informațiile în perioada de acum până în decembrie și să vedem ce vom face în decembrie”, a spus Lane, potrivit relatării citate de Economedia.ro. Mesajul lasă deschisă atât varianta unei noi creșteri, cât și pe cea a unei pauze suplimentare, în funcție de evoluția prețurilor la energie și a activității economice.

Inflația din zona euro a urcat la 4%, cel mai ridicat nivel din 2023

Datele publicate de Eurostat arată de ce decizia din decembrie capătă importanță. Rata anuală a inflației în zona euro a ajuns la 4% în octombrie, de la 3,8% în septembrie și 3,2% în august, potrivit estimării preliminare a biroului european de statistică. Este al treilea avans lunar consecutiv și cel mai ridicat nivel din toamna anului 2023.

Energia rămâne principalul motor al scumpirilor. Prețurile din această categorie au crescut cu 20,8% în ritm anual în octombrie, față de 18,9% în septembrie, arată datele Eurostat. În schimb, inflația de bază, care exclude alimentele și energia din calcul, s-a menținut stabilă la 2,5%, același nivel ca în luna precedentă.

Ritmul anual de creștere a prețurilor la servicii a accelerat ușor, de la 3,2% la 3,3%. BCE anticipează ca inflația generală să rămână peste pragul de 4% în cea mai mare parte a primului semestru din 2027, înainte să înceapă să scadă, potrivit datelor citate de presa economică.

Diferența dintre inflația generală, dublă față de ținta de 2% a BCE, și inflația de bază relativ stabilă explică de ce Consiliul guvernatorilor a ales, în octombrie, să nu acționeze imediat. Potrivit materialului citat de Economedia.ro, creșterea economică din trimestrul al treilea a fost solidă, de 0,4%, ceea ce reduce argumentele pentru o frânare bruscă a politicii monetare prin dobânzi mai mari.

Lane a precizat că șocul energetic se va propaga probabil și în alte sectoare ale economiei, dar politica monetară trebuie să încerce să țină acest proces sub control, fără a-l amplifica inutil.

Piețele anticipează o nouă majorare a dobânzilor BCE în decembrie

Analiștii consultați de BCE înaintea reuniunii din octombrie anticipau deja o dobândă la facilitatea de depozit de 2,75% în decembrie, față de nivelul actual de 2,5%, potrivit sondajului oficial al instituției, citat în presa de specialitate. Mediana estimărilor a crescut cu 25 de puncte de bază față de runda anterioară de sondaj.

Potrivit datelor LSEG citate după reuniunea din octombrie, piețele financiare estimau atunci o probabilitate de aproximativ 67% pentru o nouă majorare în decembrie. După publicarea cifrei de inflație de 4% pentru octombrie, această probabilitate a urcat la peste 72%, conform informațiilor preluate de presa economică din surse Reuters.

Dobânda la facilitatea de depozit se află în prezent la 2,5%, nivel atins în septembrie, când BCE a majorat-o cu 0,25 puncte procentuale. A fost a doua creștere a dobânzilor din acest an, după cea din iunie, și prima serie de majorări consecutive din ultimii trei ani. Rata operațiunilor principale de refinanțare este de 2,65%, iar cea a facilității de creditare marginală, de 2,90%.

BCE a comunicat anterior că nivelul de 2,5% se află la limita superioară a intervalului pe care îl consideră „neutru” pentru economie — adică acel prag al dobânzilor care, teoretic, nu frânează și nici nu stimulează activitatea economică. Orice creștere peste acest nivel ar marca intrarea politicii monetare într-o zonă restrictivă, cu efecte mai dure asupra costurilor de împrumut pentru bănci, companii și populație.

Tensiunile de pe piața obligațiunilor din Franța și incertitudinile privind viitorul conducerii instituției complică și mai mult calculul oficialilor BCE, potrivit relatărilor Reuters citate de presa românească. Un reprezentant al Oxford Economics, Oliver Rakau, estima recent că pragul pentru o nouă majorare în decembrie este scăzut, având în vedere probabilitatea unei noi revizuiri în creștere a prognozei BCE privind inflația.

Fondul Monetar Internațional transmisese, într-un raport din octombrie, că BCE va majora probabil dobânzile cu 25 de puncte de bază cel puțin încă o dată până la finalul anului, pentru a contracara inflația ridicată. Piețele monetare anticipează, în continuare, între două și trei majorări ale dobânzii la depozite în următoarele douăsprezece luni, ceea ce ar duce rata la 3,25%, un nivel considerat deja restrictiv pentru creșterea economică.

Pentru economia românească, o eventuală majorare suplimentară a dobânzilor BCE s-ar traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru companiile și statul român care se împrumută în euro, într-un moment în care randamentele obligațiunilor sunt deja sub presiune la nivel internațional.