Canada și UE lansează „Alianța pentru Viitor”, cu minerale critice și inteligență artificială în prim-plan

Summitul de la Montreal, încheiat vineri, 30 octombrie, a adus un anunț pe care ambele părți îl numesc istoric: Canada și Uniunea Europeană au lansat oficial „Alianța pentru Viitor”, un parteneriat gândit să meargă dincolo de acordul comercial CETA, în vigoare de un deceniu, scrie Spotmedia.ro.

Premierul canadian Mark Carney, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, au prezentat parteneriatul ca pe un răspuns direct la tensiunile comerciale cu Washingtonul și la concurența tot mai dură venită din partea Chinei. „Lumea devine mai periculoasă și mai divizată”, a spus Carney, citat de National Observer, adăugând că alianța trebuie să funcționeze ca un scut împotriva unei ordini democratice „fracturate”.

Relația dintre Ottawa și Washington s-a deteriorat vizibil în ultimele luni. Negocierile comerciale dintre cele două țări s-au prăbușit la finalul lunii august, iar președintele american Donald Trump l-a numit pe liderul canadian „răutăcios”, potrivit Antena3. Pe acest fond, Canada caută activ alternative economice dincolo de piața nord-americană, iar Bruxelles-ul vede o oportunitate de a-și asigura resurse pe care, altfel, le importă masiv din China.

Minerale critice și o bancă europeană care intră pe piața canadiană

Nucleul concret al alianței este un acord-cadru semnat vineri între Banca Europeană de Investiții (BEI) și guvernul de la Ottawa. Documentul deschide calea pentru finanțări europene în proiecte canadiene de extracție, procesare și reciclare a materiilor prime critice, potrivit comunicatului oficial al băncii.

Carney a precizat că alianța va viza lanțurile de aprovizionare cu litiu, nichel, cupru, grafit și uraniu, materiale esențiale pentru industria bateriilor, tehnologiile de apărare și dezvoltarea inteligenței artificiale. „Europa și Canada au ceea ce îi lipsește celeilalte”, a declarat vicepreședinta BEI, Nicola Beer, citată într-un comunicat al instituției, menționând că „Canada are resurse și expertiză de talie mondială, iar Europa oferă investiții, tehnologie și o piață uriașă”.

Pentru industria europeană, miza este reducerea dependenței de China, care controlează o parte covârșitoare din procesarea globală a mineralelor rare. Subsolul canadian, bogat în aceste resurse, dar insuficient exploatat din lipsă de capital, poate deveni o sursă alternativă pentru producătorii europeni de baterii, semiconductori și echipamente pentru energia regenerabilă, potrivit unei analize AFP preluate de agenția News.ro.

Statutul de „membru asociat” rămâne o chestiune nerezolvată

Dincolo de minerale, declarația comună a celor două părți conturează o cooperare mult mai largă: comerț digital, cercetare în inteligență artificială, quantum computing, semiconductori, securitate energetică și apărare. Canada va avea acces la rețeaua europeană de supercalculatoare pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială, iar negocierile pentru un nou acord de comerț digital s-au încheiat chiar în preajma summitului.

Cea mai controversată temă rămâne însă statutul propus pentru Canada: cel de prim „membru asociat” al Uniunii Europene, o formulă care, potrivit presei europene, nu are în prezent niciun temei în tratatele UE. Propunerea a fost lansată în septembrie de von der Leyen, în discursul ei anual despre starea Uniunii, dar a stârnit opoziția unor state membre, printre care Germania și Franța.

Carney a încercat să tempereze disputa terminologică. „Ceea ce contează este că (...) ne consolidăm suveranitatea, consolidează suveranitatea Europei și diferitele autonomii strategice, în domeniul mineralelor critice, al energiei și în alte sectoare — precum inteligența artificială”, a spus premierul canadian, citat de Politico Europe. El a adăugat că termenul exact folosit „nu este un exercițiu de marketing”.

Potrivit declarației comune publicate de guvernul canadian, cele două părți urmează să stabilească, în următoarele opt luni, conținutul și întinderea exactă a acestei forme de asociere, cu un termen-țintă stabilit pentru luna iunie 2027. Carney a anunțat totodată că se va întâlni periodic cu von der Leyen pentru a evalua progresul negocierilor, iar colegiul comisarilor europeni urmează să viziteze Canada în luna martie.

Summitul nu a fost lipsit de tensiuni interne. Liderul separatist din Quebec a amenințat că va bloca acordurile comerciale, acuzație la care Carney a răspuns, în franceză, că politicianul a refuzat chiar el invitația la cina oficială organizată joi seară, potrivit Antena3.

Printre celelalte angajamente anunțate la Montreal se numără și o contribuție canadiană de 500 de milioane de euro la programul european de împrumuturi pentru Ucraina, precum și intenția Ottawei de a adera integral la programul Erasmus+. Von der Leyen a declarat că obiectivul este integrarea deplină a Canadei în schimburile universitare europene.

Alianța rămâne deschisă și altor state cu valori similare, un element pe care liderii europeni și canadieni l-au subliniat explicit în declarația finală. Formula „geometrie variabilă” folosită în comunicatul oficial sugerează că alte țări occidentale ar putea fi invitate, treptat, să se alăture unor componente ale parteneriatului, fără a deveni neapărat membri cu drepturi depline.

Pentru companiile europene, inclusiv cele românești active în lanțurile de aprovizionare cu materii prime sau în tehnologie, apropierea dintre Bruxelles și Ottawa ar putea deschide, pe termen mediu, noi oportunități de acces la resurse și la piețe de cercetare finanțate transatlantic, deși efectele concrete depind de modul în care va fi definit, în următoarele luni, statutul exact al Canadei în raport cu blocul comunitar.