Un container plin cu cipuri semiconductoare pleacă dintr-un port chinezesc spre Europa sau spre Statele Unite la fiecare câteva minute, iar valoarea acestor livrări a explodat în octombrie: exporturile de semiconductoare au urcat cu 137,1% față de anul trecut, arată datele vamale chineze citate de agenția AFP și preluate de Agerpres. Această singură categorie de produse explică, în bună măsură, un fenomen mai larg, cu implicații pentru întreaga economie globală.

Potrivit Hotnews.ro, autoritățile vamale chineze au anunțat marți că, în primele zece luni ale anului 2026, excedentul balanței comerciale a trecut pragul de un trilion de dolari (1.000 de miliarde de dolari). Este al doilea an consecutiv în care China atinge această cifră, de data aceasta cu o lună mai devreme decât în 2025, când pragul a fost depășit abia în luna noiembrie.

Cifrele exacte arată o economie care exportă mult mai mult decât importă, în pofida avertismentelor repetate venite din Washington și din Bruxelles. Între ianuarie și octombrie 2026, excedentul comercial chinez a ajuns la 1,04 trilioane de dolari, pe fondul unei creșteri a exporturilor de 22,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 3,78 trilioane de dolari. Importurile au crescut și ele, cu 29%, până la 2,74 trilioane de dolari, parțial din cauza relansării achizițiilor de petrol din Golful Persic.

Exporturile Chinei către UE și SUA au crescut cu peste 24%

Luna octombrie a adus o accelerare neașteptată: exporturile au urcat cu 35,2% față de anul anterior, cel mai mare ritm din ultimele luni, susținut de cererea pentru cipuri, automobile și echipamente electronice. Exporturile către Statele Unite au crescut cu 32,9% în octombrie, deși creșterea pornește de la o bază scăzută, după ce comerțul chino-american a fost afectat anul trecut de tarifele impuse de administrația Trump.

Spre Uniunea Europeană, exporturile chineze au urcat cu 24,4% în octombrie, iar pentru primele zece luni din an creșterea a fost de 17,2%. Pentru primele zece luni, excedentul Chinei în relația cu Statele Unite a fost de circa 266,5 miliarde de dolari, iar cel cu Uniunea Europeană a depășit 310 miliarde de dolari, potrivit datelor citate de agenția Associated Press. În 2025, UE a înregistrat un deficit comercial cu China de aproximativ 410 miliarde de dolari, adică peste 1,1 miliarde de dolari în fiecare zi.

„Ne așteptăm ca exporturile chineze să rămână puternice până la finalul anului, susținute de electronice și automobile”, a declarat Dave Chia, economist la Moody's Analytics.

Chia a avertizat însă că această performanță depinde de un singur factor cu risc ridicat: avântul investițiilor globale în infrastructura de inteligență artificială. Dacă acest boom încetinește sau se transformă într-o corecție, prețurile mai mici la cipuri și electronice, dublate de volume mai mici de transport, ar lovi puternic exporturile Chinei, a mai spus economistul.

Analiștii de la Capital Economics privesc însă dintr-un alt unghi presiunile europene. Potrivit relatărilor agenției Associated Press, Nguyen Hoang Nam de la Capital Economics a remarcat că măsurile comerciale ale Uniunii Europene se aplică, deocamdată, doar unei părți mici din exporturile chineze, ceea ce explică de ce impactul lor practic asupra cifrelor globale rămâne limitat.

Reechilibrarea comerțului rămâne o miză politică pentru Bruxelles

Deficitul comercial al Uniunii Europene cu China s-a apropiat în 2026 de pragul de 400 de miliarde de euro, potrivit analizelor citate anterior de presa europeană de specialitate. Fiecare stat membru al blocului comunitar înregistrează acum un deficit cu Beijingul, concentrat în special în sectoare precum mașinile, chimicalele, metalele, bateriile, panourile solare și echipamentele de telecomunicații.

Fondul Monetar Internațional a redus în toamnă estimarea de creștere economică a Chinei pentru 2026 la 4,5%, avertizând că exporturile robuste nu pot compensa integral slăbiciunea cererii interne. Guvernul de la Beijing a insistat în repetate rânduri că nu urmărește extinderea excedentului comercial, ci susține un comerț global mai echilibrat, însă cifrele publicate marți arată o traiectorie opusă declarațiilor oficiale.

Pe fondul acestor tensiuni, China și Statele Unite au prelungit cu două luni, până în ianuarie, un armistițiu comercial care a oferit un oarecare respiro exportatorilor chinezi. Nu este clar, însă, cât va dura această înțelegere temporară, mai ales după alegerile parțiale americane de luna trecută, în care revenirea Partidului Democrat a adâncit reacția publică împotriva expansiunii centrelor de date și, implicit, a cererii pentru componentele asociate inteligenței artificiale.

Uniunea Europeană a impus deja în cursul acestui an taxe vamale asupra a aproximativ o duzină de categorii de produse chinezești, printre care chimicale, oțel, anvelope și produse agricole, și a lansat circa zece investigații suplimentare în aceleași sectoare. Negocierile directe dintre Bruxelles și Beijing, organizate pe grupuri de lucru dedicate comerțului, investițiilor, controlului exporturilor și reformei Organizației Mondiale a Comerțului, nu au reușit până acum să reducă vizibil decalajul comercial.

Pentru luna octombrie, excedentul comercial lunar al Chinei a fost de 105,3 miliarde de dolari, în scădere față de 133,5 miliarde de dolari înregistrate în septembrie, dar peste nivelul din urmă cu un an. Analiștii citați de agențiile internaționale se așteaptă ca exporturile chineze să rămână puternice până la final de an, însă majoritatea estimărilor arată o posibilă încetinire a ritmului de creștere începând din primul trimestru al anului 2027.

Pentru companiile românești care importă componente electronice sau automobile din China, aceste cifre confirmă o tendință deja vizibilă pe piață: produsele chinezești continuă să ajungă în Europa la prețuri competitive, susținute de o capacitate industrială care depășește cu mult cererea internă a Chinei. Discuțiile de la Bruxelles privind noi bariere comerciale ar putea însă schimba, în lunile următoare, condițiile de acces pentru aceste importuri pe piața unică europeană.