China a cerut Statelor Unite să renunțe la planurile de extindere a restricțiilor asupra investițiilor americane în sectoarele tehnologice strategice chineze, potrivit Profit.ro. Beijingul avertizează că noile măsuri ar putea afecta relațiile economice dintre cele două mari puteri economice ale lumii.
Disputa a pornit de la o propunere a Departamentului Trezoreriei SUA, publicată joi, 22 octombrie. Documentul actualizează programul american de securitate pentru investițiile în străinătate, cunoscut drept Outbound Investment Security Program. Noile reguli adaugă biotehnologia pe lista sectoarelor restricționate și extind controalele asupra investițiilor în tehnologiile de calcul de înaltă performanță și sistemele hipersonice.
Ministerul Comerțului de la Beijing a criticat dur propunerea americană într-un comunicat emis sâmbătă. Autoritățile chineze consideră că Washingtonul extinde în mod discriminatoriu restricțiile legate de investițiile în China și înăsprește controalele deja existente asupra capitalului american.
China „se opune ferm” noilor planuri și își rezervă dreptul de a adopta contramăsuri, fără să precizeze însă natura eventualelor represalii economice. Beijingul susține că măsurile americane ar contraveni înțelegerilor stabilite de președinții celor două țări, care s-au întâlnit de două ori în ultimele șase luni.
Ce prevede noua lege americană privind investițiile în tehnologia chineză
Programul de securitate al investițiilor în străinătate al SUA funcționează din 2 ianuarie 2025 și viza inițial trei domenii sensibile: semiconductorii și microelectronica, tehnologiile cuantice și inteligența artificială. Propunerea recentă a Trezoreriei adaugă biotehnologia pe listă și lărgește definiția tehnologiilor de calcul vizate de restricții.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a explicat scopul reglementării printr-un comunicat oficial. „Reglementările propuse ar consolida programul existent de securitate a investițiilor în străinătate pentru a preveni ca adversarii noștri să folosească investițiile americane”, a declarat Bessent, citat de publicația americană The Hill.
Măsurile fac parte dintr-o cerință legală mai amplă, menită să pună în aplicare noul Comprehensive Outbound Investment Security Act, semnat în decembrie anul trecut ca parte a legii bugetului apărării pentru 2026. Spre deosebire de mecanismul invers, prin care SUA controlează investițiile străine care intră în economia americană, acest program funcționează ca un fel de „CFIUS invers”: controlează unde își plasează capitalul investitorii americani în străinătate.
Restricțiile nu vizează exclusiv China. Trezoreria SUA a precizat că programul acoperă și alte state considerate adversare, printre care Rusia și Coreea de Nord. Scopul declarat este împiedicarea folosirii capitalului american pentru dezvoltarea de tehnologii cu dublă utilizare, civilă și militară, care ar putea amenința securitatea națională americană.
Consecințe pentru firmele americane și relațiile comerciale bilaterale
Propunerea Trezoreriei urmează să treacă printr-o perioadă de consultare publică înainte ca regulile finale să intre în vigoare. Pentru companiile americane și fondurile de investiții care au expunere pe piața tehnologică chineză, extinderea restricțiilor înseamnă o arie mai largă de tranzacții interzise sau supuse notificării obligatorii către autorități.
Startup-urile din domeniul biotehnologiei, investitorii de capital de risc și dezvoltatorii farmaceutici americani cu interese în China sunt printre cei mai afectați de noile prevederi, potrivit publicației americane Washington Times. Firmele de private equity și venture capital din SUA, active în sectoarele vizate, vor trebui să își reevalueze strategiile de plasament pe piața chineză.
Tensiunea survine într-un moment delicat pentru relația economică dintre cele două superputeri. Washingtonul și Beijingul încearcă să gestioneze divergențele comerciale și tehnologice acumulate în ultimii ani, pe fondul unor întâlniri recente la nivel prezidențial. China susține că propunerea americană contravine tocmai acestor înțelegeri de reducere a tensiunilor, convenite la cele două summituri din ultimele șase luni.
Amenințarea cu „contramăsuri nespecificate” lasă deschisă posibilitatea unor represalii comerciale chineze, similare celor folosite anterior în disputele legate de exporturile de pământuri rare sau de componente electronice. Pentru companiile românești și europene cu lanțuri de aprovizionare legate de furnizori chinezi sau americani din sectorul tehnologic, o eventuală escaladare ar putea genera noi incertitudini privind accesul la componente critice, precum cipurile sau materialele pentru baterii.
Programul american de control al investițiilor în străinătate restricționează deja anumite plasamente americane în China, în domeniile semiconductorilor, tehnologiilor cuantice și inteligenței artificiale. Noile propuneri ar extinde semnificativ acest perimetru, într-un moment în care ambele economii încearcă să evite o nouă rundă de escaladare comercială.



