China extinde bătălia economică dincolo de pământurile rare, spre solar, drone și medicamente

China pregătește o confruntare economică prelungită cu Occidentul, iar miza depășește pământurile rare, scrie spotmedia.ro. Beijingul îngreunează eforturile altor state de a renunța la tehnologia sa din energia solară, din producția de drone și din industria farmaceutică.

Potrivit sursei citate, președintele Xi Jinping a prezentat China drept un actor angajat într-o luptă de durată cu Occidentul, care încearcă să-i frâneze ascensiunea economică. Ziarul oficial Renmin Ribao a publicat recent un editorial în care lăudă rezistența țării în fața tarifelor vamale impuse de Statele Unite și a îndemnat cititorii să se pregătească pentru o „mare luptă”.

Strategia chineză urmărește două obiective, conform analizei spotmedia.ro: să îngreuneze apariția unor fabrici occidentale de echipamente solare competitive și să mențină controlul asupra lanțurilor de aprovizionare critice. În timpul războiului comercial cu administrația Trump, Beijingul a oprit temporar exporturile de pământuri rare către Statele Unite, minerale esențiale pentru avioane de luptă, automobile și alte tehnologii de uz curent.

Unii analiști chinezi admit că această strategie a avut, poate, un succes prea mare. Zhao Minghao, expert în relații internaționale la Universitatea Fudan din Shanghai, a declarat, potrivit sursei citate, că „China se teme că ar putea pierde «cartea pământurilor rare»”.

Energia solară și medicamentele, noi pârghii de presiune

Dependența globală de China nu se limitează la minerale critice. Compania chineză controlează peste 80% din capacitatea mondială de producție fotovoltaică, de la polisiliciu până la module finite, potrivit unui raport al Geopolitical Intelligence Services citat de Antena3.ro. Uniunea Europeană a importat 98% din panourile solare din China în 2024, conform datelor Eurostat prezentate de aceeași sursă.

Situația este similară în sectorul farmaceutic. Medicamentele generice din Uniunea Europeană, inclusiv din România, depind în proporție de 80% de substanțe active cumpărate din China, potrivit unei analize publicate de zf.ro. Peste 90% din panourile fotovoltaice instalate în România provin, de asemenea, din China, arată aceeași sursă.

Industria dronelor adaugă un alt strat de vulnerabilitate. Războiul din Ucraina a arătat că lumea rămâne dependentă de tehnologia chineză ieftină folosită în producția de drone, o situație pe care Occidentul încearcă să o schimbe de teama unui eventual conflict major, potrivit unei analize Reuters preluate de puterea.ro.

Occidentul caută surse alternative, dar procesul este lent

Statele Unite și Uniunea Europeană au demarat proiecte pentru a reduce dependența de China în privința pământurilor rare. Compania americană REAlloys a reunit exploatarea materiilor prime, separarea elementelor rare și fabricarea magneților permanenți, pentru a construi un lanț de producție fără materiale chinezești, potrivit unei analize publicate de capital.ro, care citează oilprice.com.

China a reacționat la aceste eforturi incluzând pe lista sa de control al exporturilor firme precum MP Materials și USA Rare Earth, limitând accesul acestora la materiale cu dublă utilizare provenite din teritoriul chinez, conform aceleiași surse.

La nivel european, Comisia vizează producerea internă a 7.000 de tone de magneți până în 2030, prin Actul privind Materiile Prime Critice, potrivit unei analize publicate anterior de spotmedia.ro. Totuși, Uniunea Europeană depinde în continuare în proporție de 98% de magneții din pământuri rare proveniți din China, materiale folosite în industria auto, în avioanele de luptă și în echipamentele medicale.

China controlează aproximativ 90% din rafinarea mondială a pământurilor rare și aproape 95% din producția de magneți permanenți, arată o analiză publicată de economistul.ro. Pentru pământurile rare grele, precum disprosiul și terbiul, dominația asupra procesării este aproape totală, conform aceleiași surse.

China are și propriile probleme interne. Investițiile chineze în producția solară au scăzut de la aproximativ 83 de miliarde de euro în 2023 la 15 miliarde de euro în 2025, pe fondul supracapacității și al scăderii profitabilității sectorului, arată analiza economistul.ro.

Miza acestei confruntări economice depășește granițele comerțului obișnuit. Agenția Internațională pentru Energie estimează că blocarea accesului Statelor Unite și al Europei la magneții din pământuri rare ar putea provoca pierderi economice de aproximativ 1.500 de miliarde de dolari anual, potrivit unei analize publicate de din3surse.ro.

Administrația Trump investește în proiecte proprii de extracție a pământurilor rare, în timp ce Beijingul anunță restricții suplimentare la exportul tehnologiilor avansate, inclusiv al cipurilor pentru inteligență artificială, conform aceleiași surse. China amenință, totodată, să sancționeze statele care își reduc dependența de resursele minerale chinezești.

Pentru companiile românești, expunerea este directă în cel puțin două sectoare: energia solară și medicamentele generice, ambele cu o dependență ridicată de furnizori chinezi, conform datelor citate de zf.ro. Orice restricție suplimentară impusă de Beijing ar putea afecta costurile și disponibilitatea acestor produse pe piața locală.