Coșul cu 18 produse alimentare costă în România 45,9 euro, cu 24 de euro sub media UE

România rămâne țara cu cele mai mici prețuri la alimente din Uniunea Europeană, potrivit analizei publicate de Hotnews, care preia datele Euronews Business. Indicele prețurilor alimentare calculat pentru România este 66,7, față de o medie europeană fixată la 100. Practic, un coș care costă 100 de euro la prețurile medii din UE ajunge la 66,7 euro pe rafturile din România, adică cu 33,3% mai puțin.

Calculul concret, bazat pe un coș standard de 18 produse alimentare, arată o diferență similară. Coșul costă în medie 69,84 euro la nivelul UE, dar doar 45,9 euro în România. Sub acest nivel se situează doar câteva piețe din afara Uniunii sau candidate la aderare: Macedonia de Nord (43,9 euro), Kosovo (45,5 euro) și, în UE, Polonia (49,6 euro).

La polul opus se află Elveția, unde același coș de 18 produse costă 137,9 euro, de trei ori mai mult decât în România. Indicele elvețian ajunge la 189,2, cel mai ridicat din Europa. Urmează Islanda (183,6) și Norvegia (154,4), ambele state din afara UE. Dintre țările membre, Luxemburg are cel mai ridicat nivel al prețurilor, cu un indice de 134,9.

Cea mai ieftină piață din întreaga Europă, nu doar din UE, este Moldova, unde coșul de 18 produse costă 41,1 euro, iar indicele de preț se oprește la 57,2, aproape jumătate din media europeană.

De ce România conduce clasamentul prețurilor mici din UE

Decalajul de preț nu e o noutate, dar s-a adâncit. Datele Eurostat pentru 2024, calculate pe o metodologie diferită, arătau un coș alimentar standard de 74,6 euro în România, cu 25,4% sub media UE de atunci. Noua analiză, bazată pe prețuri Numbeo colectate în octombrie 2026, plasează decalajul la 33,3%, deci cu aproape opt puncte procentuale mai adânc decât acum doi ani.

Diferența de metodologie — Eurostat lucrează cu coșuri ponderate statistic, Numbeo adună prețuri raportate de utilizatori pentru produse individuale — explică o parte din variație. Tendința generală rămâne însă constantă: România se află sistematic în zona cea mai ieftină a clasamentului european, alături de Balcanii de Vest și de câteva state din estul Uniunii.

Explicația ține de structura costurilor din spatele prețului de raft. Potrivit explicațiilor citate de Euronews Business, prețul alimentelor dintr-un magazin reflectă doar parțial costul materiei prime. Salariile, energia, chiriile spațiilor comerciale, transportul și taxele cântăresc direct în preț, iar toate aceste componente sunt mai scumpe în economiile vest-europene și nordice decât în România.

Aceeași logică explică de ce trei dintre primele cinci țări cu cele mai mari prețuri sunt state nordice — Islanda, Norvegia și Danemarca (128,4) — unde costul muncii și al energiei depășește cu mult media continentală. Finlanda (119,7) și Suedia (116,6) completează tabloul, ambele peste pragul UE.

Dintre marile economii europene, Franța are cele mai scumpe alimente, cu un indice de 127,5, cu 27,5% peste media UE. Spania (89,7) este singura dintre cele cinci mari economii situată sub medie. Germania (111,6), Regatul Unit (111,9) și Italia (110,2) au niveluri de preț apropiate între ele, toate ușor peste pragul european.

Prețul mic nu scutește bugetele românilor de presiune

Un preț mai mic la raft nu înseamnă automat un buget mai liniștit pentru familiile din România. Analiza Euronews Business atrage atenția că ponderea cheltuielilor alimentare în bugetul total al gospodăriilor spune o poveste diferită de cea a indicelui de preț.

„Lower prices do not necessarily mean greater affordability”, a explicat pentru Euronews Business profesoara Ilaria Benedetti, de la Universitatea Tuscia.

Concret, gospodăriile din România alocă 23,1% din bugetul lor pentru alimente și băuturi nealcoolice, mult peste media europeană de 13,6%, citată de Eurostat în aceeași analiză. Procentul plasează România, alături de Bulgaria — unde ponderea depășește tot pragul de 20% —, printre statele în care hrana cântărește cel mai greu în cheltuielile lunare.

Diferența dintre preț absolut și povara relativă ține de nivelul veniturilor. Chiar dacă un kilogram de produse costă mai puțin în lei convertiți în euro decât în Germania sau Franța, salariile românești rămân mult sub cele din economiile vest-europene. Raportul dintre preț și venit disponibil, nu prețul în sine, determină în final cât de greu resimte o familie costul coșului zilnic.

Această vulnerabilitate e amplificată de ritmul inflației. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de agenții internaționale, costul alimentelor a crescut în România cu 7,89% în februarie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului anterior — un ritm de câteva ori mai rapid decât media zonei euro. Pe termen lung, o inflație alimentară mai mare decât în restul blocului comunitar tinde să reducă diferența de preț față de media europeană, chiar dacă România pornește de pe cel mai jos nivel absolut.

Fenomenul e vizibil și în comparație cu alte state din estul și sud-estul Europei. Macedonia de Nord (59,8), Bosnia și Herțegovina (67,9) și Serbia (68,8) au indici apropiați de cel românesc, confirmând că prețurile mici la alimente sunt o caracteristică regională, nu doar un caz izolat. Turcia, cu un indice de 82,1, rămâne sub media UE, dar înregistrează cea mai ridicată inflație alimentară din Europa, potrivit aceleiași surse.

Pentru un cumpărător din România, calculul rămâne simplu la prima vedere: coșul cu 18 produse de bază costă aproape 24 de euro mai puțin decât media europeană. Dincolo de cifra brută, raportul dintre acest preț și salariul mediu disponibil arată însă de ce o treime din venitul lunar al multor familii se duce pe mâncare, în timp ce în state cu prețuri mai mari pe raft, dar salarii net superioare, aceeași pondere scade sub 15%.