Cum reușește un stat izolat, cu acces strict controlat la internet, să fure miliarde de dolari din economia digitală globală? Răspunsul scurt: printr-un aparat statal de hacking construit metodic, timp de peste un deceniu, potrivit hotnews.ro.

FBI a anunțat sâmbătă că Republica Populară Democrată Coreeană este responsabilă pentru furtul a peste 6 miliarde de dolari în active virtuale de pe Binance, cea mai mare bursă de criptomonede din lume, scrie Antena3.ro. Prejudiciul este estimat la 6,3 miliarde de dolari, iar furtul s-a produs în jurul datei de 29 octombrie 2026.

„Biroul Federal de Investigații (FBI) publică informații potrivit cărora Republica Populară Democrată Coreeană este responsabilă pentru furtul a peste 6 miliarde de dolari în active virtuale de pe platforma de tranzacționare a criptomonedelor Binance”, se arată în comunicatul instituției americane, citat de Antena3.ro.

Anchetatorii au identificat gruparea responsabilă sub numele de TraderTraitor, un subgrup al cunoscutei rețele Lazarus, asociată de ani de zile cu serviciile de informații de la Phenian. Potrivit Cotidianul.ro, atacatorii erau deja pe cale să convertească fondurile furate în Ether, criptomoneda rețelei Ethereum, pentru a le spăla mai greu de urmărit.

Binance a anunțat că a recuperat aproximativ 90% din sumă, însă episodul a scos din nou la iveală mecanismul prin care un regim sancționat internațional reușește să își procure resurse financiare uriașe prin mijloace ilicite.

De ce fură Coreea de Nord miliarde în criptomonede

Răspunsul ține de izolarea economică impusă prin sancțiuni internaționale, aplicate din 2006 pentru a încetini programul nuclear și balistic nord-coreean. Fără acces la sistemul financiar global, Phenianul a găsit în criptomonede o resursă greu de blocat.

Potrivit unui raport confidențial al ONU, citat într-un articol mai vechi de hotnews.ro, atacurile cibernetice nord-coreene au adus Phenianului aproximativ două miliarde de dolari începând din 2016, bani folosiți pentru finanțarea programelor balistic și nuclear.

Un raport mai recent al Națiunilor Unite, din martie 2024, a investigat 58 de atacuri cibernetice nord-coreene asupra unor companii de criptomonede, produse între 2017 și 2023, cu un prejudiciu total estimat la aproximativ 3 miliarde de dolari.

Potrivit hotnews.ro, care citează date Chainalysis, doar în 2025 hackerii nord-coreeni au furat aproximativ 2 miliarde de dolari în criptomonede. Suma a reprezentat circa 60% din totalul global al furturilor de criptomonede din acel an și a crescut cu 51% față de 2024.

Jenny Jun, cercetătoare la Atlantic Council, organizație care a investigat operațiunile cibernetice nord-coreene, a explicat pentru Bloomberg, într-un material preluat de Digi24.ro, că regimul de la Phenian „nu se teme să fie nesăbuit și distructiv” pentru a-și atinge scopurile.

Banii obținuți din criptomonede ajung, potrivit unui raport al comunității de informații din SUA citat de aceeași sursă, să finanțeze „priorități guvernamentale, cum ar fi programul nuclear și de rachete balistice”.

Cum funcționează armata de hackeri a lui Kim Jong-un

Mecanismul nu e opera unor infractori izolați, ci a unei structuri de stat construite metodic. Activitățile criminale cibernetice nord-coreene sunt coordonate de Biroul General de Recunoaștere, principalul serviciu de informații al Partidului Muncitorilor din Coreea, potrivit unui raport mai vechi al ONU citat de hotnews.ro.

În cadrul acestui birou funcționează unitatea specializată în război cibernetic, cunoscută drept „Biroul 121”. Potrivit unui raport al armatei americane din 2020, citat de Adevărul.ro, această unitate numără aproximativ 6.000 de angajați, care operează inclusiv din afara țării — din Belarus, China, India, Malaezia sau Rusia.

Un angajat nord-coreean tipic din acest sistem este recrutat tânăr, instruit intensiv și trimis să opereze departe de teama persecuției interne, pentru că acționează direct în folosul statului. Potrivit hotnews.ro, Departamentul de Justiție al SUA estimează că, între 2020 și 2024, astfel de angajați au infiltrat peste 300 de companii americane sub identități false, generând cel puțin 6,8 milioane de dolari pentru Phenian.

Evoluția grupării este vizibilă în istoricul atacurilor. Totul a pornit, potrivit aceleiași surse, cu atacul asupra Sony Pictures în 2014, urmat de furtul a 81 de milioane de dolari de la banca centrală a Bangladeshului, în 2016. În 2022, gruparea Lazarus a fost suspectată de furtul a aproximativ 620 de milioane de dolari din rețeaua Ronin. În februarie 2025, FBI a atribuit hackerilor nord-coreeni furtul a circa 1,5 miliarde de dolari de la bursa Bybit — recordul de atunci pentru cel mai mare furt de criptomonede.

Furtul de la Binance, de patru ori mai mare decât cel de la Bybit, arată o creștere constantă a amplorii atacurilor, chiar dacă numărul lor pare să scadă. Analiștii citați de agenția de presă Chainalysis spun că atacurile devin „mai puține, dar mai mari”, pe măsură ce gruparea își perfecționează tehnicile de infiltrare și de spălare rapidă a fondurilor.

Un expert în securitate cibernetică, citat de Ziare.com sub numele White, a explicat fenomenul într-un mod direct: „Hackerii pleacă și fură bani pentru a menține Coreea de Nord pe linia de plutire”.

Aceiași sursă avertizează că, dacă tendința actuală continuă, Coreea de Nord ar putea deveni în următorii cinci până la zece ani „prima hacktocrație din lume” — un stat ale cărui finanțe publice depind aproape integral de veniturile obținute din atacuri informatice.

Nu toate fondurile furate provin exclusiv din atacuri directe asupra burselor. Potrivit Ziare.com, hackerii nord-coreeni vizează tot mai mult și persoanele cu avere netă mare, care dețin cantități semnificative de criptomonede, pe lângă platformele instituționale.

De la prima apariție documentată a acestor atacuri, în 2017, hackerii afiliați Coreei de Nord ar fi sustras cel puțin 6 miliarde de dolari în active digitale, potrivit estimărilor companiei de analiză blockchain Elliptic, citate de aceeași sursă — cifră care, odată cu jaful de la Binance, aproape s-a dublat într-un singur an.

Statele Unite și aliații lor încearcă să răspundă prin sancțiuni și prin publicarea listelor de adrese digitale folosite pentru spălarea banilor. FBI a publicat, în cazul atacului asupra Binance, aproximativ 500 de adrese Ethereum suspecte și a cerut platformelor cripto să blocheze tranzacțiile asociate acestora, potrivit hotnews.ro. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor reuși să încetinească un mecanism care, până acum, s-a dovedit tot mai greu de oprit.