Fed menține dobânda la 4%, BCE o ține la 2,5%: două bănci centrale, două viteze de reacție la inflație

Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) a decis miercuri să mențină dobânda de referință în intervalul 3,75%-4%, cu o săptămână înaintea alegerilor pentru Congres din 3 noiembrie, potrivit cursdeguvernare.ro. Decizia a fost în mare măsură anticipată de piețe, deși inflația americană continuă să accelereze.

În aceeași zi, joi, Banca Centrală Europeană a confirmat că președinta sa, Christine Lagarde, se va retrage din funcție la 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de finalul oficial al mandatului, stabilit pentru 31 octombrie 2027, conform economedia.ro. Cele două anunțuri, venite la câteva ore distanță, arată cât de diferit gestionează cele două bănci centrale momentul actual: una se concentrează pe cifre, cealaltă pe schimbarea de conducere.

Fed a majorat dobânda de politică monetară cu un sfert de punct procentual în septembrie, până la intervalul actual de 3,75%-4%, și a lăsat-o neschimbată la reuniunea din octombrie. Decizia de menținere a venit în ciuda faptului că inflația americană rămâne ridicată, alimentată de tarifele vamale, de șocul energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu și de investițiile masive în inteligența artificială.

Președintele Fed, Kevin Warsh, a declarat că economia americană continuă să crească într-un ritm solid, fără semne de supraîncălzire, chiar dacă inflația rămâne un factor urmărit cu atenție de banca centrală. Totodată, Warsh a anunțat o schimbare de fond pentru viitor: începând din 2028, Fed va vota decizia privind dobânda doar de șase ori pe an, nu de opt ori ca până acum, potrivit sursei citate.

Banca Centrală Europeană se află într-o poziție diferită față de Fed. Dobânda de referință a zonei euro se situează la 2,5%, un nivel mult mai scăzut decât cel american, deși inflația din zona euro a urcat recent la 3,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. BCE a majorat dobânzile de două ori în 2026, în iunie și septembrie, iar unii economiști estimează că rata ar putea urca spre 4% până la finalul anului, pe fondul scumpirii energiei.

Lagarde pleacă înainte de final de mandat, Fed rămâne prudentă cu alegerile din SUA

Plecarea anticipată a lui Christine Lagarde de la conducerea BCE confirmă luni de speculații privind viitorul ei la Frankfurt. Potrivit economedia.ro, Bloomberg a dezvăluit că Forumul Economic Mondial, organizația care coordonează reuniunea anuală de la Davos, o curtează pe Lagarde pentru funcția de președinte, iar fosta șefă a FMI pare pregătită să accepte acest rol.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat că procesul de desemnare a unui succesor va începe imediat. „Pentru a asigura o tranziție fluidă către următoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și va continua fără întârziere, în vederea adoptării unei decizii în timp util de către Consiliul European”, a precizat Costa, într-o postare pe platforma X, citată de economedia.ro.

Deși toți liderii celor 21 de state din zona euro au un cuvânt de spus în desemnarea viitorului președinte al BCE, istoria instituției arată că orice candidat de succes are nevoie de sprijin atât german, cât și francez pentru a obține postul. Lagarde a preluat conducerea BCE în noiembrie 2019, după ce fusese director general al Fondului Monetar Internațional din 2011 până în 2019 și, înainte de aceasta, ministru francez al Finanțelor.

Fed, în schimb, nu are nicio schimbare de conducere la orizont, dar își desfășoară activitatea sub presiunea calendarului politic american. Decizia de menținere a dobânzii, adoptată cu zece voturi pentru și două împotrivă, a venit cu mai puțin de o săptămână înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului. Lisa Cook, membră a Consiliului Guvernatorilor, și Beth Hammack, președinta Fed Cleveland, au votat pentru o nouă majorare de 0,25 puncte procentuale, arătând că în interiorul băncii centrale americane persistă divergențe privind ritmul de reacție la inflație.

Inflație mai mare în SUA decât în zona euro, dar dobânzi mult mai ridicate la Fed

Comparația dintre cele două bănci centrale scoate la iveală o discrepanță notabilă. Indicele prețurilor de consum din SUA a urcat la un ritm anual de 3,7% în luna de referință, iar indicatorul preferat de Fed, PCE, a atins 3,4% în august, peste ținta de 2% de 66 de luni consecutive. În zona euro, inflația este ușor mai mare, la 3,8%, dar dobânda BCE rămâne la 2,5%, cu mult sub pragul de 3,75%-4% stabilit de Fed.

Diferența se explică parțial prin traiectorii diferite ale celor două economii. Warsh a precizat că economia americană a avansat în trimestrul al treilea cu un ritm anualizat de peste 3%, după ce estimarea pentru trimestrul al doilea fusese revizuită de la 1,8% la 2,4%. În zona euro, Banca Centrală Europeană estimează o creștere economică de doar 0,9% în 2026, urmată de 1,4% în 2027 și 1,5% în 2028, un ritm considerabil mai lent decât cel american.

Fondul Monetar Internațional anticipează cel puțin încă o majorare de 25 de puncte de bază a dobânzii BCE până la finalul anului, pentru a readuce inflația zonei euro la ținta de 2% în 2028. Proiecțiile instituției de la Frankfurt indică o inflație medie de 3% în 2026, 2,5% în 2027 și 2,1% în 2028, un traseu de dezinflație mai lent decât cel urmărit de americani.

Piețele financiare din SUA continuă să anticipeze noi creșteri ale costurilor de împrumut în lunile următoare. Potrivit Reuters, prețurile indică o șansă de aproximativ 80% pentru o majorare la reuniunea Fed din 8-9 decembrie, cu o altă posibilă creștere până în martie 2027. În același timp, piețele monetare europene anticipează încă trei majorări ale dobânzilor BCE până la finalul anului viitor, ceea ce ar duce rata dobânzii la depozite la 3,25%, un nivel considerat restrictiv pentru creșterea economică.

Contextul politic complică și mai mult comparația. În Franța, investitorii sunt tot mai preocupați de nivelul datoriei publice și de incertitudinile legate de politica fiscală, iar unii reprezentanți ai stângii franceze au propus anularea datoriei deținute de BCE. Plecarea anticipată a lui Lagarde ar permite, potrivit relatărilor citate de presa internațională, președintelui francez să aibă un cuvânt de spus în alegerea succesorului înainte de alegerile prezidențiale din primăvara anului 2027.

Pentru companiile și investitorii care urmăresc evoluția costurilor de finanțare, mesajul celor două bănci centrale rămâne diferit. Fed semnalează prudență și o posibilă pauză mai lungă, în timp ce BCE pare pregătită să continue înăsprirea politicii monetare, chiar dacă își schimbă liderul în mijlocul acestui proces.