Germania ar putea avea prima femeie președinte, la un deceniu după Slovenia, Malta sau Moldova

Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a cancelarului Friedrich Merz a decis să o susțină pe Ilse Aigner, politiciană a Uniunii Creștin-Sociale bavareze (CSU), pentru funcția de președinte al Germaniei, potrivit spotmedia.ro, care citează surse apropiate CDU. Nominalizarea trebuie confirmată luni, la o reuniune a conducerii partidului. Dacă va fi aleasă pe 30 ianuarie, Aigner va fi prima femeie care conduce statul german, la aproape opt decenii de la înființarea Republicii Federale.

Votul va fi dat de aproximativ 1.260 de alegători, în principal membri ai Bundestagului și ai Bundesratului, alături de câțiva reprezentanți ai societății civile. Aigner i-ar succeda lui Frank-Walter Steinmeier, aflat la Palatul Bellevue din 2017 și care nu mai poate candida pentru un al treilea mandat, conform constituției germane.

Tradiția politică germană cere ca partidele aflate la guvernare să convină asupra unui candidat comun pentru acest rol, în mare parte ceremonial, menit să reprezinte unitatea națiunii dincolo de disputele partizane. Coaliția actuală e formată din CDU/CSU și social-democrații din SPD, iar sprijinul pentru Aigner vine, potrivit sursei citate, din ambele tabere.

Germania, printre puținele state vest-europene fără o femeie președinte

Spre deosebire de Germania, mai multe state europene au avut deja cel puțin o femeie în fruntea statului. Slovenia, Malta, Moldova, Bulgaria, Irlanda sau Macedonia de Nord au astăzi președinte femeie, iar Estonia, Grecia sau Croația au trecut deja prin această experiență în ultimul deceniu. Irlanda a avut două președinte consecutive, Mary Robinson și Mary McAleese, cumulând aproape 21 de ani de mandate conduse de femei.

Spre comparație, Germania a avut deja o cancelară, pe Angela Merkel, care a condus guvernul federal timp de 16 ani, din 2005 până în 2021. Funcția de președinte, însă, cu rol reprezentativ și nu executiv, a rămas până acum exclusiv masculină, într-o țară unde femeile dețin aproape o treime din locurile din Bundestag.

Candidatura Ilsei Aigner survine după săptămâni de tensiuni interne în coaliția CDU-CSU. Potrivit bursa.ro, care citează Reuters, CSU a propus-o pe Aigner încă de la începutul anului, dar CDU a amânat susținerea publică în timp ce Merz evalua alte variante. Printre numele vehiculate s-au numărat Julia Klöckner, actuala președintă a Bundestagului, ministra Educației Karin Prien și fosta președintă a CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer.

Cancelarul a tranșat însă disputa, declarând public, într-o întâlnire cu reprezentanți locali ai CDU, că decizia sa e fermă pe un punct: viitorul șef al statului trebuie să fie o femeie. Anunțul oficial al candidaturii e așteptat luni, 9 noiembrie, conform informațiilor preluate din presa franceză.

Cine e candidata susținută de CDU și SPD pentru președinția Germaniei

Ilse Aigner, în vârstă de 61 de ani, s-a născut într-o familie din Bavaria care administra o companie de electricitate. A urmat studii tehnice și a lucrat ca tehnician electrician pentru producătorul de elicoptere Eurocopter, înainte de a intra în politica locală. A fost consilieră municipală în orașul natal Feldkirchen-Westerham, apoi membră a Bundestagului din 1998 până în 2013.

Între 2008 și 2013, Aigner a fost ministră federală a Agriculturii și Protecției Consumatorilor în guvernul Angelei Merkel, funcție în care a fost cunoscută pentru poziții critice față de companii precum Facebook, pe teme de protecție a datelor utilizatorilor. După ce a părăsit Berlinul, a revenit în Bavaria, unde a deținut și portofoliul Economiei din guvernul regional, iar din 2018 conduce parlamentul landului.

Unul dintre liderii SPD, Dietmar Woidke, premierul landului Brandenburg, a descris-o pentru Politico drept „candidata perfectă”. „Cunoaște politica germană pe de rost. Este abordabilă, îi plac oamenii, știe să asculte”, a spus acesta, citat de spotmedia.ro. Sprijinul vine și din partea Verzilor, potrivit presei italiene care a relatat despre acordul din interiorul CDU/CSU.

Un argument invocat în favoarea ei ține de modul în care a gestionat relația cu grupul parlamentar al AfD din landtagul bavarez, considerat ferm, dar politicos. Partidul anti-imigrație și favorabil Rusiei a ajuns la aproximativ 28% din intențiile de vot la nivel național, cel mai ridicat scor din istoria sa, într-un context de polarizare tot mai accentuată a politicii germane.

Deși funcția de președinte are atribuții în mare parte simbolice, alegerea unei figuri capabile să mențină un dialog cu electoratul AfD, fără a-i legitima discursul, e privită ca relevantă pentru coeziunea politică a celei mai mari economii din Uniunea Europeană. Stabilitatea instituțională contează direct pentru climatul investițional german, într-o perioadă în care coaliția CDU/CSU-SPD gestionează dosare economice sensibile, de la finanțarea apărării la tranziția energetică.

Comparativ cu alte democrații europene, unde funcția de președinte are, în unele cazuri, atribuții executive mai extinse, modelul german rămâne apropiat de cel estonian sau grec: un rol de reprezentare, fără putere directă asupra guvernării, dar cu greutate morală în momentele de criză politică. Aigner ar urma astfel traiectoria altor femei care au preluat funcții similare în state cu sisteme parlamentare, precum Kersti Kaljulaid în Estonia sau Katerina Sakellaropoulou în Grecia.

Dacă nominalizarea va fi confirmată luni și votul din 30 ianuarie va reconfirma susținerea coaliției, Germania ar deveni cea mai recentă dintr-un șir de democrații europene care trec pragul simbolic al unei femei în fruntea statului, într-un moment în care extrema dreaptă câștigă teren electoral pe continent.