Germania vrea eliminarea statutului de „membru asociat” pentru Canada, România susține cooperarea nucleară

Liderii Uniunii Europene și premierul canadian Mark Carney se întâlnesc pe 29 și 30 octombrie la Montreal, pentru un summit menit să adâncească relația dintre Bruxelles și Ottawa. Înaintea reuniunii, statele membre nu reușesc să cadă de acord asupra unui singur cuvânt din declarația comună: „membru asociat”, potrivit spotmedia.ro.

Termenul a fost lansat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul despre starea Uniunii, rostit la Strasbourg pe 16 septembrie. Ea i-a propus lui Carney, prezent în sală, „deschiderea ușii pentru ca Canada să devină primul membru asociat al UE”. Problema e că acest statut nu există în tratatele europene și nu are o definiție juridică clară, potrivit relatării Euronews.

Germania conduce acum opoziția față de formulă, susținută de Franța, Italia și Belgia, într-o coaliție care ar cuprinde cel puțin opt state membre, scrie spotmedia.ro, citând informații publicate de Politico. Argumentul german nu vizează fondul relației cu Canada, ci lipsa unei definiții clare a termenului înaintea introducerii lui într-un document oficial al UE.

De ce se opune Germania formulei propuse de von der Leyen

Berlinul susține extinderea parteneriatului economic și strategic cu Ottawa, dar cere ca înțelesul exact al „statutului de membru asociat” să fie stabilit înainte de a apărea în declarația comună, arată spotmedia.ro. Guvernele germane și franceze se tem că formula ar putea crea confuzii juridice și instituționale, atât timp cât tratatele europene nu prevăd o astfel de categorie de aderare parțială.

Un proiect al declarației comune, discutat miercuri de ambasadorii statelor membre, nu mai conține deocamdată expresia contestată, potrivit Euronews. Textul vorbește, în schimb, despre construirea unei „Alianțe pentru viitor”, bazată pe încredere și valori comune. „Acesta este momentul de a acționa cu claritate și ambiție”, se arată în ultima variantă a declarației, citată de Euronews.

Bloomberg scrie că, în ciuda disputei pe nume, cele două părți vor confirma la Montreal direcția generală a apropierii, urmând ca „sfera completă a acestui statut de membru asociat să fie definită la summitul Canada-UE din 2027”. Practic, discuția despre etichetă ar putea fi amânată cu un an, fără ca cooperarea economică să fie blocată.

Miza pentru mediul de afaceri european nu stă însă în denumirea politică, ci în domeniile concrete vizate de acord: comerț, apărare, tehnologie, materii prime critice și energie. Potrivit Euronews, cele două părți urmăresc o cooperare mai strânsă în toate aceste sectoare, fără ca Canada să adere formal la bloc.

Un alt element discutat la Montreal este finanțarea europeană pentru mineralele critice canadiene. Banca Europeană de Investiții pregătește un cadru care ar permite, pentru prima dată, investiții directe în proiecte miniere din Canada — cobalt, cupru, grafit, litiu, nichel și pământuri rare, materiale esențiale pentru industria auto electrică și energia regenerabilă. Pentru companiile europene din aceste sectoare, accesul mai rapid la aceste resurse ar reduce dependența de furnizorii chinezi.

Miza nucleară pentru România, dependentă de tehnologia canadiană CANDU

România se numără printre statele care susțin, dimpotrivă, menținerea unei referințe explicite la cooperarea nucleară în declarația de la Montreal, potrivit spotmedia.ro. Poziția nu e întâmplătoare: singura centrală nucleară comercială a țării, cea de la Cernavodă, funcționează cu tehnologie canadiană CANDU, furnizată de companii precum AtkinsRéalis, prin divizia Candu Energy.

Cernavodă produce aproximativ o cincime din electricitatea consumată în România. Canada a finanțat deja, în 2023, cu trei miliarde de dolari canadieni, construcția a două noi reactoare CANDU-6 la Cernavodă, unitățile 3 și 4, care ar urma să adauge 1.400 de megawați de capacitate curată rețelei naționale. Proiectul face parte dintr-un pachet mai amplu de sprijin pentru Nuclearelectrica, operatorul de stat al centralei.

Banca Europeană de Investiții a aprobat, în plus, un împrumut de 800 de milioane de euro pentru retehnologizarea unității 1 de la Cernavodă, aflată în funcțiune din 1996. „Grupul BEI finanțează proiecte importante pentru securitatea și autonomia Europei, aducând energie accesibilă gospodăriilor și companiilor”, a declarat președinta BEI, Nadia Calviño, citată de publicația de specialitate NucNet.

Pentru companiile românești din lanțul de aprovizionare nuclear, de la furnizorii de componente până la firmele de construcții și inginerie implicate în proiectul de la Cernavodă, menținerea unui parteneriat oficial cu Canada la nivel european contează mai mult decât eticheta politică a relației. O cooperare nucleară consolidată între UE și Canada ar putea însemna reguli mai clare de finanțare și acces facilitat la tehnologie și expertiză canadiană, pe termen lung.

Disputa privind denumirea „membru asociat” are, totuși, un fundal mai larg. Propunerea lui von der Leyen a fost făcută pe fondul tensiunilor comerciale dintre Canada și Statele Unite, declanșate de politica tarifară a administrației Trump. Pentru Ottawa, apropierea de Bruxelles funcționează ca o formă de asigurare împotriva dependenței excesive de piața americană, notează analiza publicată de Peterson Institute for International Economics.

Germania nu respinge această logică, ci doar graba de a o îmbrăca într-un termen nedefinit. Pentru companiile europene și românești implicate în proiecte energetice sau miniere cu partenerii canadieni, rezultatul de la Montreal va clarifica dacă apropierea rămâne la nivel declarativ sau capătă reguli concrete de finanțare și acces pe termen mediu.