Phishingul generat de AI ajunge la peste 80% din atacurile globale de inginerie socială

Atacurile de tip phishing bazate pe inteligență artificială reprezintă acum peste 80% din activitatea globală de inginerie socială observată de specialiști, potrivit raportului ESET SMB Cyber Readiness Index 2026, citat de Economedia.ro. Cifra marchează o schimbare rapidă față de acum doar câțiva ani, când inteligența artificială era văzută mai degrabă ca un instrument de productivitate pentru atacatori, nu ca o armă nouă.

Expertul în securitate cibernetică al ESET, Mark Szabo, a explicat evoluția într-un articol de specialitate publicat pe blogul românesc al companiei. El a amintit că la începutul anului 2024 Microsoft și OpenAI raportau că nu observaseră încă „tehnici de atac bazate pe AI noi sau unice”. Doi ani mai târziu, situația s-a schimbat radical.

„Cercetătorii în securitate de la Google au raportat ceea ce ar putea fi primul exploit de tip zero-day dezvoltat cu ajutorul AI, iar ESET Research a descoperit PromptLock, primul ransomware bazat pe AI”, a declarat Szabo, citat de Economedia. Compania a mai identificat PromptSpy, un malware pentru Android care folosește abuziv tehnologii generative în timpul execuției sale.

Viteza cu care pot fi produse acum mesajele frauduloase este ea însăși un indicator al schimbării. Potrivit datelor IBM citate în raportul ESET, crearea unui email de phishing dura cândva 16 ore; acum durează cinci minute. Instrumentele de inteligență artificială generativă scriu texte corecte gramatical, în mai multe limbi, extinzând raza de acțiune a atacatorilor dincolo de piețele lor tradiționale.

Un alt indicator al amplorii fenomenului vine de la Anthropic. Instrumentul Mythos a identificat 271 de vulnerabilități doar în browserul Firefox și peste 23.000 în mai mult de 1.000 de proiecte open-source, conform datelor citate de ESET. Compania slovacă mai spune că niciunul dintre aceste instrumente nu acționează izolat: ele se combină în atacuri din ce în ce mai greu de distins de activitatea legitimă.

România, pe un alt tip de fraudă, dar cu aceeași sursă: automatizarea

Spre deosebire de tabloul global dominat de phishingul clasic prin email, în România tendința cea mai vizibilă în 2026 e alta. Potrivit Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), citat de Mediafax, atacurile de tip „device-code phishing” au crescut cu 1.380% în trimestrul al doilea din 2026. Această tehnică este concepută special pentru a ocoli autentificarea multifactor, o barieră pe care companiile o considerau până de curând solidă.

DNSC precizează că, la nivel global, o organizație a fost ținta, în medie, a 2.175 de atacuri pe săptămână în același trimestru, cu 9,6% mai multe decât cu un an înainte. România nu a raportat public, în aceeași perioadă, un incident major confirmat care să fi afectat o instituție publică, un spital sau un operator de infrastructură critică, arată datele preluate de Mediafax. Asta nu înseamnă lipsa tentativelor, ci doar absența unor cazuri publice confirmate.

Tabloul fraudelor raportate direct de cetățeni arată o altă ordine de priorități față de datele globale ale ESET. Potrivit unei statistici DNSC prezentate la evenimentul ING SAFE Talks, 42% dintre incidentele raportate în prima jumătate a anului 2026 au fost înșelătorii telefonice, cunoscute drept vishing. Phishingul clasic, prin email, a reprezentat doar 14% din raportări, iar fraudele prin SMS (smishing) 13%.

Diferența față de tiparul global ține și de tehnologia folosită. „Atacul de tip vishing este cel care a evoluat cel mai mult din pricina generative AI. Cu ajutorul tehnologiei, astăzi, se poate clona vocea astfel încât omul să nu poată percepe diferența”, a explicat Sergiu Zaharia, cyber strategy advisor și fondator al Expandcyber, pentru Ziarul Financiar. Declarația confirmă, din altă direcție, aceeași concluzie a ESET: inteligența artificială nu creează neapărat atacuri complet noi, ci le face pe cele vechi mult mai eficiente și mai greu de detectat.

Companiile nu au controale pentru noile riscuri ale AI

Dincolo de volumul atacurilor, raportul ESET pune accentul pe un decalaj de guvernanță în interiorul organizațiilor. Datele IBM citate de companie arată că 97% dintre firmele care au raportat un incident de securitate legat de AI nu aveau controale adecvate pentru accesul la aceste instrumente. 63% dintre ele nu aveau nicio politică de guvernanță în domeniu.

„Democratizarea AI a pus capabilități puternice la îndemâna tuturor, de la utilizatori din mediul de business la pasionați, studenți și așa-numiții «vibe coders»”, a explicat Szabo. Potrivit lui, mulți angajați pot acum implementa fluxuri de lucru bazate pe inteligență artificială agentică și pot conecta modele la date sensibile, înainte de a înțelege pe deplin implicațiile de securitate.

Consecința e un fenomen descris ca lipsă de vizibilitate: administratorii IT nu știu întotdeauna ce instrumente AI folosesc angajații, ce date sunt încărcate în ele sau dacă rezultatele generate sunt sigure. Analiza ESET a trecut în revistă 900.000 de „aptitudini” AI analizate automat; 25.000 au fost catalogate drept suspecte, iar peste 3.000 drept clar malițioase, capabile să extragă date sau să descarce programe dăunătoare fără știrea utilizatorului.

Comparația cu Gartner adâncește tabloul: până la 62% dintre organizații s-au confruntat deja cu un atac de tip deepfake, care folosește conținut media sintetic generat sau manipulat cu ajutorul AI pentru a părea real. Pentru companiile românești, context relevant vine și din raportul DNSC: exploatarea vulnerabilităților nereparate a depășit folosirea abuzivă a credențialelor ca vector principal de atac, cu 31% față de 13%, un semnal că întreținerea sistemelor rămâne o breșă la fel de mare ca sofisticarea noilor atacuri bazate pe AI.

Toate aceste cifre converg către aceeași concluzie practică pentru firmele mici și mijlocii, ținta principală a raportului ESET SMB Cyber Readiness Index 2026. Instrumentele de apărare bazate pe AI, precum cele integrate acum în soluțiile ESET Cloud Office Security, pot detecta tactici noi precum codurile QR malițioase din emailuri sau invitațiile de calendar suspecte. Dar fără politici clare de acces și monitorizare, companiile rămân expuse exact la tipul de atac pe care încearcă să-l prevină: unul produs în câteva minute, în orice limbă, de un instrument la care are acces oricine.