Premierul Bulgariei leagă noile atacuri din Marea Neagră de acuzațiile României la adresa Rusiei

Premierul bulgar Rumen Radev a declarat, luni, la Forumul Economic de la Sofia, că poziția publică a României privind implicarea Rusiei în atacurile cu drone din Marea Neagră ar fi fost urmată de noi lovituri asupra navelor comerciale aflate în zona economică exclusivă a României. Declarația a fost relatată de presa bulgară și preluată de HotNews.ro.

„România a indicat că Rusia se află în spatele atacurilor cu drone din Marea Neagră, iar acest lucru a dus la noi atacuri asupra navelor din zona economică exclusivă a țării”, a spus Radev, potrivit agenției bulgare BGNES.

Premierul bulgar a insistat că nu poate atribui responsabilitatea unui stat fără probe concrete. „Când fac acuzații, înainte de a acuza, trebuie să am dovezi clare. Nu pot să o fac pe baza unor sloganuri”, a declarat el, în cadrul aceleiași intervenții de la Sofia.

Radev a amintit că a fost singurul premier din cele trei state NATO riverane Mării Negre — România, Bulgaria și Turcia — care l-a convocat pe ambasadorul rus pentru a-și exprima public poziția. El a precizat totuși că identificarea autorilor atacurilor trebuie să se bazeze pe elemente verificabile, nu pe declarații politice.

De la Royal Mammadov la Khoryv: cronologia care a scumpit transportul maritim

Între 5 și 23 octombrie, opt nave comerciale au fost lovite sau implicate în incidente legate de atacuri cu drone în largul coastelor României și Bulgariei, potrivit presei bulgare citate de Radev. Seria a început pe 5 octombrie, când nava Royal Mammadov s-a scufundat în zona economică exclusivă a României.

Pe 13 octombrie, nava ucraineană Chelsea 3 a fost lovită în largul coastelor Bulgariei, incident care l-a determinat pe Radev să convoace ambasadorul rus la Sofia. Pe 17 octombrie, două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât două drone de atac din familia Geran, după ce acestea au pătruns în spațiul aerian național, la sud-est de Sulina, conform comunicatelor Ministerului Apărării Naționale.

Cel mai recent incident grav s-a produs pe 23 octombrie, când nava Khoryv, aflată sub pavilionul Insulelor Comore, a fost lovită de o dronă și s-a scufundat la aproximativ 13 mile marine de Constanța. Un membru al echipajului a murit, nouă persoane au fost salvate, iar trei au rămas date dispărute.

Potrivit unei analize Financial Times, peste 570 de nave au fost atacate în Marea Neagră de la începutul anului 2026, iar cel puțin 40 de marinari și-au pierdut viața — un bilanț care depășește, ca număr de victime, chiar și pe cel din Strâmtoarea Ormuz. Costurile asigurărilor de război au urcat până la 15% din valoarea unei nave, iar tot mai mulți armatori evită regiunea, se arată în aceeași analiză.

Compania de securitate maritimă Ambrey estimează că aproximativ 90% dintre atacurile asupra navelor înregistrate în ultimele 45 de zile pot fi atribuite Rusiei. Organizația Maritimă Internațională a raportat circa 387 de atacuri între iulie și septembrie, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul anterior.

Marea Neagră, test pentru NATO, în timp ce Putin discută despre negocieri directe

Escaladarea a determinat o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic pe 20 octombrie, convocată după discuțiile de la Bruxelles dintre președintele Nicușor Dan, premierul Radev și secretarul general NATO, Mark Rutte. Alianța a decis să trimită în regiune avioane de patrulare maritimă, radare, drone de supraveghere și personal specializat în analiza explozibililor.

Statele Unite au trimis de urgență un avion de patrulare Boeing P-8A Poseidon în orașul bulgar Varna, pentru monitorizarea traficului maritim din zonă. Președintele Nicușor Dan a convocat, pe 22 octombrie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, pentru a discuta protejarea navigației comerciale și a infrastructurii maritime critice.

Contextul regional s-a tensionat suplimentar după ce Serviciul Român de Informații a semnalat o rețea coordonată din Rusia, suspectată de implicare într-un incident la fabrica de armament Carfil din Brașov. Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a reacționat cerând „toleranță zero” pentru actele de sabotaj atribuite Moscovei pe teritoriul românesc, potrivit Digi24.

„Astfel de acte nu pot rămâne nesancţionate”, a transmis Grindeanu, care a legat incendiul de la Carfil de „escaladarea din bazinul Mării Negre”, menționând explicit atacurile recente cu drone asupra navelor comerciale.

În paralel cu aceste tensiuni, președintele rus Vladimir Putin a discutat telefonic cu liderii Finlandei și Norvegiei, continuând seria de contacte diplomatice despre războiul din Ucraina început la Oslo pe 20 octombrie. Președintele finlandez Alexander Stubb a descris convorbirea drept „sinceră și substanțială”, estimând că sunt necesare negocieri directe pentru încheierea conflictului, potrivit G4Media.

Diferența de abordare dintre București și Sofia, în privința responsabilității pentru atacurile din Marea Neagră, reflectă tensiuni mai vechi între cele două state membre NATO. România a mers mai departe în atribuirea responsabilității Rusiei, în timp ce Bulgaria a cerut, repetat, dovezi suplimentare înainte de a emite acuzații formale, chiar dacă a recunoscut anterior că Moscova ar fi principalul beneficiar al atacurilor asupra navelor.

Pentru companiile de transport maritim, disputa politică dintre cele două capitale contează mai puțin decât costurile tot mai mari generate de riscurile reale din regiune. Ruta comercială din vestul Mării Negre, folosită intens pentru exportul cerealelor ucrainene, a devenit, potrivit datelor citate de Financial Times, una dintre cele mai periculoase și mai costisitoare rute maritime din lume în acest an.