România a strâns 17 state pentru apărarea fondurilor europene de coeziune, spune Nicușor Dan

De ce ar trebui un antreprenor român să urmărească negocierile pentru bugetul european din următorii șapte ani? Pentru că de ele depinde direct suma de bani pe care firmele, primăriile și fermierii din România o vor putea accesa din fonduri europene după 2028, iar discuțiile de la Bruxelles au intrat într-o fază tensionată.

Președintele Nicușor Dan a declarat că România nu trebuie pusă în fața unei alegeri între parteneriatul strategic cu Statele Unite și relația cu Uniunea Europeană, potrivit Economedia. „Este o falsă problemă sau falsă dezbatere că România trebuie să aleagă”, a spus șeful statului, într-un context marcat de critici legate de apropierea de administrația americană.

Declarația vine pe fondul negocierilor pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028-2034, un proces care va stabili sumele pe care fiecare stat membru le va putea accesa pentru investiții regionale, agricultură și alte priorități.

Cum a ajuns România să coordoneze 17 state membre UE

Președintele a precizat că România a reușit să coalizeze 17 state membre pentru apărarea fondurilor de coeziune în viitorul buget european, potrivit aceleiași surse citate de Economedia. Inițiativa a fost coordonată împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, în cadrul grupului informal numit „Prietenii Coeziunii”.

Comisia Europeană a propus, în 2025, un buget multianual de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, aproape dublu față de cadrul financiar aflat acum în derulare. Din această sumă, 392 de miliarde de euro ar urma să revină politicii de coeziune, destinată reducerii decalajelor dintre regiunile europene, iar România se numără printre principalii beneficiari ai acestor fonduri.

Poziția celor 17 state, printre care România și Italia, intră însă în conflict cu un grup de șase țări conduse de Germania, care cer reduceri de câteva sute de miliarde de euro la nivelul întregului buget. Tensiunea dintre cele două tabere a dus, în luna octombrie, la o propunere de compromis din partea președinției irlandeze a Consiliului UE, care deține acum rotația semestrială.

Irlanda a avansat o variantă de buget redusă cu 8%, respectiv cu circa 141 de miliarde de euro, ceea ce ar coborî suma totală la aproximativ 1.600 de miliarde de euro. Chiar și așa, cifra ar rămâne cu circa 30% mai mare decât bugetul actual pentru perioada 2021-2027. Ca o concesie pentru grupul coordonat de România și Italia, președinția irlandeză a protejat de reduceri subvențiile pentru agricultori și plățile regionale, care reprezintă jumătate din bugetul total.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European pentru acest dosar, a respins însă varianta irlandeză, argumentând că tăierile nu țin cont suficient de prioritățile tradiționale ale Uniunii, precum agricultura și coeziunea, dar nici de cele noi, legate de apărare și competitivitate.

Ce înseamnă pentru România dilema dintre SUA și Uniunea Europeană

Dincolo de dosarul bugetar, președintele a fost întrebat și despre relația cu Statele Unite, în special despre lipsa unei vizite oficiale la Washington de la preluarea mandatului. Nicușor Dan a răspuns că succesul politicii externe a unei administrații „nu se măsoară în viteza unei vizite”, ci în atingerea obiectivelor de securitate și politică externă propuse, potrivit Digi24.

Această poziție se leagă direct de modul în care președintele a prezentat dubla miză a politicii externe românești: menținerea relației strategice cu Statele Unite, pe de o parte, și apărarea intereselor economice ale României în interiorul Uniunii Europene, pe de altă parte. Fondurile de coeziune rămân principalul canal prin care România a atras, în ultimele cicluri bugetare, resurse pentru infrastructură, dezvoltare regională și modernizarea administrației publice.

Pentru companiile românești, miza nu este doar suma totală a viitorului buget, ci și modul în care fondurile vor fi distribuite între politici tradiționale, precum agricultura și coeziunea, și priorități noi, precum apărarea, competitivitatea și securitatea energetică. Negocierile dintre cele 27 de state membre urmează să continue în lunile următoare, înaintea unui acord final așteptat pentru a stabili cadrul financiar care va guverna investițiile europene după 2028.

Discuția despre buget se desfășoară în paralel cu dezbaterea internă despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024, subiect pe care președintele a refuzat să dea un termen de publicare a raportului oficial, potrivit Digi24. Președintele a menționat că există „o neregulă evidentă financiară” legată de cheltuielile de campanie ale unui candidat, fără să precizeze o dată pentru publicarea documentului.

Revenind la dosarul european, calendarul rămâne strâns: Consiliul European urmează să discute în continuare poziția comună a statelor membre, iar varianta finală a bugetului va trebui să reconcilieze propunerea inițială a Comisiei Europene cu cerințele diverselor grupuri de state, inclusiv cu cele ale coaliției coordonate de România.