Guvernul a împrumutat luni 4,5 miliarde de euro de pe piața externă, prin vânzarea de eurobonduri cu maturități pe 4, 8 și 12 ani, potrivit Profit.ro. Operațiunea reprezintă a doua ieșire a statului român pe piața externă din acest an.

Potrivit datelor Bloomberg, citate de Ziarul Financiar, suma a fost atrasă cumulat, printr-o tranșă pe 4 ani, una pe 8 ani și o emisiune de eurobonduri verzi pe 12 ani. Aranjorii tranzacției au fost băncile BofA, Citi, Deutsche Bank, ING, JP Morgan și Societe Generale.

Emisiunea vine la scurt timp după aprobarea rectificării bugetare, anunțată vineri de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ieșirea pe piețele externe era așteptată de economiști și bancheri, suma estimată inițial fiind de circa 4 miliarde de euro, în funcție de condițiile de piață.

Vânzarea de obligațiuni are loc într-un context de precauție pentru investitori, cu o zi înaintea alegerilor intermediare din Statele Unite. Potrivit Curs de Guvernare, este prima ieșire a statului român pe piața internațională de obligațiuni de după formarea noului guvern, care a urmat unei perioade de peste cinci luni de turbulențe politice.

Dobânzi mai mici decât indicațiile inițiale de preț

Primele indicații de preț, transmise luni dimineață, arătau o marjă de circa 210 puncte de bază peste rata mid-swap pentru tranșa pe 4 ani, 310 puncte de bază pentru cea pe 8 ani și aproximativ 360 de puncte de bază pentru obligațiunile verzi pe 12 ani, potrivit Financial Intelligence.

Cererea investitorilor a depășit, în final, 8,5 miliarde de euro, aproape dublu față de suma atrasă, ceea ce a permis reducerea costurilor finale de finanțare față de marjele indicate inițial. Cele trei emisiuni au cupon anual, iar decontarea este programată pentru 9 noiembrie.

Fondurile obținute prin tranșa de obligațiuni verzi pe 12 ani vor fi alocate finanțării sau refinanțării unor proiecte eligibile, conform cadrului național pentru obligațiuni suverane verzi, adoptat de Guvern în decembrie 2023.

Comparativ, prima ieșire a statului român pe piața externă din acest an, realizată la sfârșitul lunii februarie, a adus 4,7 miliarde de euro, cu o cerere totală de peste 15,5 miliarde de euro, de peste trei ori mai mare decât suma oferită. Atunci, tranzacția s-a încheiat cu un randament de 4,638% pentru tranșa de 7 ani în euro și de 5,750% pentru cea de 10 ani în dolari.

Contextul politic și fiscal al noii emisiuni externe

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a susținut în repetate rânduri că disciplina fiscală rămâne esențială pentru a preveni retrogradarea ratingului de credit al României în categoria „junk”, adică neinvestițional.

„Trebuie să creăm condițiile pentru revenirea perspectivei la stabilă și, în timp, pentru îmbunătățirea ratingului și reducerea costurilor de finanțare ale României”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cu ocazia unei emisiuni anterioare de titluri de stat.

România este unul dintre cei mai frecvenți emitenți de obligațiuni în valută forte din Europa de Est, dar a amânat o emisiune externă în perioada crizei politice care a urmat destrămării coaliției de guvernare, în luna mai, potrivit sursei citate mai sus.

Potrivit datelor prezentate de Profit.ro, până acum România a atras 53,98 miliarde de lei de pe piața externă, dintr-un plan total de 105 miliarde de lei, și 131,12 miliarde de lei de pe piața internă, dintr-un plan de 160 de miliarde de lei. Țintă de deficit bugetar este de 6,2% din PIB, echivalentul a aproximativ 127,8 miliarde de lei, iar volumul datoriei de refinanțat în acest an se ridică la circa 150,7 miliarde de lei.

Randamentele obligațiunilor românești pe piața secundară s-au menținut ridicate în ultimele luni. Potrivit datelor Eurostat, citate de Trading Economics, randamentul pe termen lung al obligațiunilor guvernamentale românești a urcat la 6,43% în august, față de 6,09% în iulie. În martie, randamentul la 10 ani atinsese 7,25%, cel mai ridicat nivel din ultimii ani, pe fondul incertitudinii politice interne.

Noua emisiune externă confirmă revenirea statului român pe piețele internaționale de capital, după o perioadă în care instabilitatea politică a amânat accesul la finanțare externă. Suma atrasă acoperă o parte importantă din necesarul rămas pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru refinanțarea datoriei scadente în acest an.