SUA au cea mai mare datorie publică pe locuitor din lume, 113.300 de dolari, România stă pe un loc din coadă

Statele Unite au cea mai mare datorie publică pe cap de locuitor din lume, de 113.300 de dolari, potrivit unei analize semnate de Profit.ro, bazată pe datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). România se află pe unul dintre ultimele locuri din acest clasament, cu 35.900 de dolari de datorie publică pentru fiecare locuitor.

Analiza, realizată de platforma Visual Capitalist pe baza datelor OCDE, compară datoria publică brută pe cap de locuitor în mai multe state membre ale organizației. Cifrele sunt pentru anul 2025 sau pentru cel mai recent an disponibil și sunt exprimate în dolari americani, ajustați la paritatea puterii de cumpărare. Această ajustare permite compararea valorilor reale, dincolo de diferențele de prețuri dintre țări.

Japonia ocupă locul al doilea în clasament, cu o datorie de 110.667 de dolari pe locuitor, la mică distanță de Statele Unite. Cele două economii sunt singurele din setul analizat unde datoria publică depășește pragul de 100.000 de dolari pentru fiecare cetățean, potrivit sursei citate.

Italia completează podiumul, cu 94.002 dolari pe locuitor, aproape dublu față de Germania, unde nivelul este de doar 47.619 de dolari. Belgia urmează cu 82.089 de dolari, iar Franța cu 75.208 de dolari pe cap de locuitor, conform acelorași date OCDE.

Canada, Grecia, Norvegia, Spania și Austria completează primele zece poziții ale clasamentului mondial. La polul opus, Turcia înregistrează cea mai mică valoare din setul analizat, de doar 11.812 dolari pe locuitor, de aproape zece ori mai puțin decât Statele Unite.

Datoria publică pe locuitor, un indicator care nu arată totul

Raportarea datoriei la numărul de locuitori face mai ușor de înțeles dimensiunea unor bilanțuri publice uriașe, notează Profit.ro. Cifrele nu reprezintă însă facturi individuale trimise cetățenilor și nu arată, luate separat, dacă datoria unei țări este sau nu sustenabilă pe termen lung.

Sustenabilitatea datoriei depinde de mai mulți factori simultan: dimensiunea economiei naționale, costurile de finanțare pe piețele internaționale, veniturile fiscale colectate de stat și cererea investitorilor pentru obligațiunile guvernamentale respective. O țară cu o datorie mare pe locuitor, dar cu o economie solidă și costuri de finanțare reduse, poate avea o situație mai stabilă decât una cu valori mai mici, dar cu finanțe publice fragile.

Diferențele rămân mari chiar și între economii cu niveluri similare de dezvoltare. Italia are o datorie publică aproape dublă față de Germania, deși ambele sunt mari economii europene integrate în aceeași uniune monetară. Belgia se află, la rândul ei, la aproape dublul nivelului înregistrat de Țările de Jos, unde datoria pe locuitor este de 42.114 dolari.

Valorile nu sunt statice, ci cresc de la an la an, la nivelul întregii zone OCDE. Soldul obligațiunilor guvernamentale emise de statele membre a ajuns la un nivel record de aproximativ 61.000 de miliarde de dolari în 2025, față de 55.000 de miliarde de dolari cu un an înainte. Creșterea de 6.000 de miliarde de dolari într-un singur an depășește producția economică anuală a oricărei țări din lume, cu excepția Statelor Unite și a Chinei. Practic, guvernele din țările OCDE au adăugat la datoria lor sub formă de obligațiuni o sumă aproape egală cu mărimea întregii economii a Germaniei, într-un singur an calendaristic.

Unde se situează România față de restul Europei

România ocupă unul dintre ultimele locuri din clasamentul OCDE al datoriei publice pe locuitor, cu o valoare de 35.900 de dolari pentru fiecare cetățean. Nivelul este de peste trei ori mai mic decât cel înregistrat de Statele Unite și cu aproape 60.000 de dolari sub cifra raportată de Italia.

Poziția relativ joasă în acest clasament nu înseamnă automat o situație fiscală mai bună, pentru că indicatorul nu ține cont de dinamica recentă a datoriei. Datoria publică a României, calculată după metodologia europeană, a depășit pragul de 60% din Produsul Intern Brut în trimestrul întâi din 2026, potrivit datelor Eurostat citate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Nivelul a ajuns la 60,4% din PIB în luna iulie, după ce datoria publică totală a depășit 1.200 de miliarde de lei.

Comisia Europeană estimează că datoria publică a României va continua să crească, de la 61,6% din PIB în 2026 la 63,4% în 2027, pentru a ajunge la aproximativ 90% din PIB până în 2036, conform Raportului de convergență publicat în luna iunie. Creșterea este alimentată de un deficit primar ridicat și de plăți tot mai mari pentru dobânzile aferente datoriei existente.

Depășirea pragului de 60% din PIB activează, potrivit Legii responsabilității fiscal-bugetare, o serie de reguli suplimentare privind cheltuielile publice. Legea stabilește praguri succesive de alertă la 45%, 50%, 55% și 60% din PIB, fiecare dintre ele impunând măsuri tot mai stricte de control al cheltuielilor statului.

Pentru comparație, Franța se confruntă cu o situație mult mai gravă în interiorul Uniunii Europene. Datoria publică franceză a ajuns la 117,6% din PIB în primul trimestru din 2026, al treilea cel mai ridicat nivel din Uniune, după Grecia, cu 143,5% din PIB, și Italia, cu 138,9%, potrivit datelor Eurostat. Situația arată cât de diferit poate arăta aceeași problemă, în funcție de modul în care este măsurată: pe locuitor sau ca pondere din economie.