SUA pariază 10,3 trilioane de dolari pe inteligența artificială, mai mult decât pe căile ferate și electrificare

Cheltuielile americane pentru inteligența artificială au depășit deja sumele investite în infrastructura de electricitate și în cea feroviară, luate împreună, scrie zf.ro. Miza nu mai e doar tehnologică, ci una care poate decide direcția întregii economii americane pentru următorul deceniu.

Un studiu al economistului Stijn Van Nieuwerburgh de la Columbia Business School, publicat de Institutul Brookings, estimează investiții totale de 10,3 trilioane de dolari în centre de date și infrastructura aferentă inteligenței artificiale, între 2025 și 2032. Suma reprezintă în medie 3,6% din produsul intern brut american în fiecare an din această perioadă, potrivit cercetării citate de The Wall Street Journal.

Procentul depășește cu aproape 50% vârful atins în era căilor ferate din secolul al XIX-lea și triplează amploarea boom-ului investițional din perioada construirii rețelei de internet, a precizat Van Nieuwerburgh într-un podcast Brookings. Niciodată economia americană nu a depins atât de mult de un singur sector industrial, conform concluziilor cercetătorilor.

Doar costul centrelor de date care vor fi puse în funcțiune până în 2032 ar urma să ajungă la 9.000 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor aceluiași economist, citate de publicația americană Boston Globe. Prețurile medii ale serverelor s-au dublat între sfârșitul anului 2023 și sfârșitul anului 2025, iar costul memoriei folosite în centrele de date a crescut de peste cinci ori într-un singur an.

Cheltuieli mai mari decât electricitatea și căile ferate la un loc

Comparația cu marile proiecte de infrastructură din istoria Statelor Unite nu e întâmplătoare. Potrivit zf.ro, cheltuielile actuale pentru centrele de date depășesc deja sumele alocate rețelei electrice naționale și infrastructurii feroviare, considerate separat în trecut printre cele mai costisitoare investiții publice și private din istoria țării.

Cele mai mari cinci companii tehnologice din lume — Amazon, Microsoft, Google, Meta și Oracle — urmează să cheltuiască peste 750 de miliarde de dolari în investiții de capital doar în acest an, cu 67% mai mult decât anul trecut. Aproximativ trei sferturi din această sumă este direcționată către infrastructura pentru inteligența artificială, conform unei analize a publicației americane Axios.

Firma de cercetare Bank of America estimează că cheltuielile globale pentru centre de date vor depăși 1.000 de miliarde de dolari în 2026, pentru ca până în 2028 suma să se dubleze, ajungând la 2,1 trilioane de dolari. Compania estimează costuri de aproximativ 57 de milioane de dolari pentru fiecare megawatt de capacitate instalată, dată fiind infrastructura specializată necesară pentru operațiunile legate de inteligența artificială.

„Niciodată economia Statelor Unite nu a fost atât de dependentă de dezvoltarea unei singure industrii”, se arată în studiul citat de The Wall Street Journal.

Compania de consultanță PwC merge și mai departe, estimând că investițiile în centrele de date AI ar putea ajunge la 31,6 trilioane de dolari în următorii cincisprezece ani, cu scenarii optimiste care avansează cifra de 50 de trilioane de dolari. Spre deosebire de căile ferate sau rețeaua electrică, infrastructura pentru inteligența artificială nu e o investiție permanentă: operatorii trebuie să înlocuiască procesoarele grafice și echipamentele aferente la fiecare patru până la șase ani.

De ce șocul s-ar simți în toată lumea dacă pariul pe AI eșuează

Creșterea economică a SUA depinde deja într-o măsură îngrijorătoare de acest val de investiții. Potrivit analizei firmei Pantheon Macroeconomics, citată anterior în presa americană, cheltuielile legate de inteligența artificială au contribuit la aproape o cincime din creșterea produsului intern brut în ultimul trimestru analizat. Combinate cu efectul de avuție generat de creșterea acțiunilor tehnologice, investițiile AI au reprezentat o treime din creșterea totală a economiei americane.

Averea financiară a americanilor plasată în acțiuni și fonduri mutuale a ajuns la 63 de trilioane de dolari în al doilea trimestru din 2026, conform datelor Rezervei Federale citate în presa de specialitate — aproape dublu față de finalul anului 2022. Cea mai mare parte a acestei creșteri a ajuns însă la persoanele deja înstărite, întrucât populația cu venituri medii și mici deține puține acțiuni sau obligațiuni.

Partea de angajare arată, cel puțin la prima vedere, mai echilibrată: investițiile în inteligența artificială au creat 750.000 de locuri de muncă noi din 2023 încoace, potrivit estimărilor platformei LinkedIn. Salariul median anual pentru posturile legate de AI listate pe platformă se situează în jurul a 180.000 de dolari, de peste două ori mai mult decât media pentru totalitatea joburilor.

Riscul vine din modul în care este finanțat acest val de cheltuieli. O parte importantă din construcția centrelor de date se bazează pe împrumuturi, ceea ce face economia americană vulnerabilă la orice ajustare bruscă a pieței — de pildă dacă firmele care au contractat aceste credite nu mai pot plăti ratele. Companii precum Meta Platforms și Microsoft cheltuiesc deja mai mult pe inteligența artificială decât încasează din activitatea lor operațională curentă, potrivit unui coeditor al studiului Brookings citat de publicația americană TheStreet.

O altă fragilitate ține de concentrarea veniturilor în sector: o parte tot mai mare din profiturile contabile ale companiilor de inteligență artificială provine din contracte încrucișate între ele, nu din vânzări către clienți finali. Această structură circulară a stârnit comparații cu alte bule speculative din istoria economică americană, deși susținătorii boom-ului susțin că productivitatea generată de AI va justifica, în timp, sumele investite acum.

Dacă pariul american pe inteligența artificială eșuează — printr-o corecție bruscă a pieței bursiere sau prin incapacitatea companiilor de a rambursa datoriile contractate pentru centrele de date — efectele nu ar rămâne izolate la economia Statelor Unite. Concentrarea investițiilor globale de capital în acest sector, alături de legăturile financiare internaționale ale marilor companii tehnologice americane, înseamnă că un eventual șoc s-ar propaga rapid către restul lumii, inclusiv către piețele europene expuse acțiunilor tehnologice americane.