UE pregătește un sistem de alertă timpurie pentru lanțurile globale de materii prime critice

Uniunea Europeană testează un instrument menit să prevadă perturbările în lanțurile de aprovizionare cu materii prime critice, înainte ca acestea să afecteze industria. Proiectul se numește MaaSiveTwin, este finanțat de UE pe o perioadă de patru ani și reunește cercetători din Cipru, Germania, Grecia, Polonia, Serbia și Elveția, potrivit spotmedia.ro.

Ideea a pornit de la o constatare simplă: conflictul dintre Statele Unite și Iran a perturbat transportul maritim de petrol și gaze prin strâmtoarea Ormuz. Efectul s-a resimțit și în zone mai puțin vizibile ale comerțului mondial, acolo unde circulă materiale esențiale pentru tehnologiile moderne, de la baterii litiu-ion până la turbine eoliene.

Grafitul sintetic ilustrează vulnerabilitatea. Materialul, important pentru bateriile litiu-ion, se obține dintr-un produs secundar al rafinării petrolului și este transportat în cea mai mare parte spre China, unde se prelucrează. Ruta depinde de aceleași coridoare maritime expuse turbulențelor geopolitice ca petrolul și gazele.

„Lanțurile de aprovizionare din spatele multor produse și materiale sunt foarte complexe și au o dimensiune globală”, afirmă Christian Thies, expert în lanțuri de aprovizionare la Universitatea Tehnică din Hamburg, citat de sursa menționată. El spune că atât consumatorii, cât și companiile au dificultăți reale în a înțelege de unde provin materialele pe care le folosesc.

Echipa de cercetare cartografiază proveniența materiilor prime critice, traseul lor până în Europa și punctele slabe ale lanțului. Scopul final nu este doar să documenteze situația actuală, ci să anticipeze problemele înainte ca acestea să lovească industria europeană.

De ce depinde Europa de China pentru materiile prime critice

Dependența europeană de furnizori externi pentru materialele folosite în baterii și alte tehnologii critice rămâne ridicată. Este vorba despre cobalt, nichel, mangan, litiu și grafit, toate indispensabile pentru mobilitatea electrică și energia regenerabilă.

Peste jumătate din rezervele mondiale de cobalt se extrag în Republica Democratică Congo. China, la rândul ei, prelucrează aproximativ 90% din grafitul cu grad de puritate pentru baterii, peste jumătate din manganul de mare puritate și peste trei sferturi din pământurile rare, potrivit datelor citate în material.

Pământurile rare sunt esențiale pentru magneții permanenți folosiți în turbine eoliene și motoare electrice. „China domină procesul de rafinare a multor materii prime critice”, spune dr. Susana Darma, chimistă și analistă la firma europeană de consultanță Battronics. Ea adaugă că cererea europeană pentru aceste materiale a crescut, pe fondul investițiilor în mobilitate electrică, energie eoliană și apărare.

Gradul de dominație chineză în rafinare depășește, potrivit altor surse publice, pragul de 90% pentru pământurile rare procesate la nivel global, în timp ce producția minieră se situează între 60% și 70% din total. Beijingul a folosit deja această poziție ca pârghie comercială: în ultimii ani a impus și apoi suspendat, parțial, controale la exportul de antimoniu, galiu, germaniu și pământuri rare, pe fondul tensiunilor cu Statele Unite.

Pentru companiile europene, miza nu este doar să afle că a avut loc o perturbare undeva în lume. Trebuie să evalueze rapid dacă aceasta le afectează produsele și dacă există surse alternative disponibile. Complexitatea lanțurilor face acest exercițiu dificil, în condițiile în care informațiile sunt răspândite în rapoarte ale companiilor, asociațiilor profesionale și autorităților.

Pentru unele materiale, cercetătorii reușesc deja o imagine detaliată a situației. „Gradul de acoperire a datelor noastre pentru grafitul cu grad de puritate pentru baterii este de 90%”, spune Darma. Echipa știe astfel unde se exploatează sau se produce grafitul sintetic și cum ajunge acesta în Europa.

Cum vrea Uniunea Europeană să anticipeze următoarea criză de aprovizionare

Reunirea datelor rămâne, totuși, o sarcină laborioasă. „Există o mulțime de piese de puzzle”, spune dr. Aura Tolosa, inginer chimist la Battronics, care lucrează de asemenea în proiect. Ea precizează că echipa folosește date disponibile public, dar interpretarea lor este complexă.

MaaSiveTwin apelează la inteligență artificială pentru a procesa volume mari de informații publice și pentru a extrage detalii relevante. Cercetătorii analizează și imagini din satelit, pentru a estima nivelul de activitate din siturile miniere aflate sub observație.

Informațiile sunt combinate în gemeni digitali, adică reprezentări computerizate ale lanțurilor de aprovizionare și ale siturilor industriale reale. „Am creat gemeni digitali pentru a reprezenta lumea fizică”, explică dr. Marios Antonakakis, cercetător la Universitatea Tehnică din Creta. Potrivit lui, echipa a cartografiat mai multe situri miniere și a simulat scenarii posibile de evoluție.

Obiectivul declarat este anticiparea deficitelor de aprovizionare și a variațiilor de preț pentru materiale folosite în baterii și magneți permanenți. „După ce vom analiza toate aceste date privind lanțul de aprovizionare, vom ști exact cât se produce, unde se produce și cum se transportă”, spune Tolosa. Ea adaugă că, pe baza acestor cunoștințe, pot fi anticipate efectele unor evenimente specifice, de la secetă la restricții comerciale.

Un sistem funcțional ar oferi companiilor timp suplimentar pentru a reacționa, fie prin găsirea unor furnizori alternativi, fie prin ajustarea producției sau căutarea de materiale substitutive. „Provocarea constă în culegerea de date, apoi în înțelegerea lor și, în continuare, în monitorizarea lor pentru a identifica tendințele”, susține Antonakakis.

Proiectul se leagă direct de Regulamentul UE privind materiile prime critice, intrat în vigoare în 2024, care urmărește construirea unui lanț de aprovizionare intern, diversificat și sustenabil. Printre țintele stabilite pentru 2030 se numără extracția a cel puțin 10% din consumul anual de materii prime strategice pe teritoriul UE, prelucrarea a minimum 40% și reciclarea a cel puțin un sfert din necesar.

Regulamentul vizează și reducerea dependenței de furnizori dintr-o singură țară, precum China, și protejarea industriilor europene de interdicții la export sau șocuri cauzate de războaie, secetă ori tensiuni comerciale. „Avem o cerere crescută pentru aceste materii prime critice, dar China controlează deja 90% din rafinarea lor”, afirmă Tolosa, subliniind decalajul dintre obiectivele europene și realitatea actuală a pieței.