Un cargou rusesc pleacă din Murmansk spre Maroc, în timp ce Constanța dublează exporturile de cereale ucrainene

Un cargou a început, de curând, încărcarea a 29.500 de tone de grâu în portul arctic Murmansk, cu destinația Casablanca. Transportul, relatat de Reuters și citat de Economedia.ro, e un experiment logistic. Instalațiile portuare, folosite de obicei pentru îngrășăminte, au fost adaptate pentru cereale.

Ruta presupune mii de kilometri pe calea ferată, înainte ca marfa să ajungă pe navă. Costurile suplimentare riscă să anuleze avantajul competitiv pe care exportatorii ruși l-au avut mult timp pe piețele nord-africane și din Orientul Mijlociu.

Încercarea vine după ce atacurile ucrainene asupra infrastructurii portuare și a navelor comerciale s-au intensificat. Exporturile rusești de grâu au scăzut cu 38% în perioada iulie-septembrie 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut, deși recolta a fost una bună, potrivit datelor Rusagrotrans citate de Financial Times și preluate de Economedia.ro.

Transportul cerealelor prin unele rute din Marea Neagră costă acum de peste două ori mai mult decât la jumătatea lunii iulie, arată datele Fastmarkets. Presiunea logistică schimbă, practic, harta comerțului mondial cu grâu.

Portul Constanța, câștigătorul neașteptat al blocajelor din Marea Neagră

În timp ce Rusia caută alternative costisitoare, Portul Constanța devine tot mai important pentru cerealele ucrainene care nu mai pot pleca din porturile de pe Marea Neagră. Potrivit datelor Autorității Portuare Constanța, citate de Economedia.ro, prin port au trecut 1,03 milioane de tone de cereale ucrainene în primele nouă luni din 2026, față de doar 321.000 de tone în aceeași perioadă din 2025. Este o creștere de peste trei ori.

Traficul total de cereale prin Constanța a ajuns la 15,8 milioane de tone în primele nouă luni ale anului, cu 7% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Portul românesc rivalizează, astfel, cu rutele dunărene și cu transporturile terestre prin statele europene vecine, ca alternativă pentru fermierii ucraineni.

Capacitatea acestor rute rămâne însă limitată. Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki, a declarat pentru Financial Times că alternativele pot prelua doar aproximativ jumătate din volumele agricole exportate în mod obișnuit prin porturile de la Marea Neagră. Folosirea lor adaugă cel puțin 50 de dolari pe tonă la costurile logistice.

Această presiune se simte deja pe teren. Potrivit datelor UkrAgroConsult, citate de agro-tv.ro, exporturile agricole ale Ucrainei au urcat în septembrie la 2,17 milioane de tone, dintre care aproape un milion de tone au fost transportate prin porturile dunărene. Transportul maritim din porturile ucrainene Reni și Ismail către Alexandria a ajuns în octombrie la 48-58 de dolari pe tonă, la care se adaugă costuri mai mari cu asigurările.

Pentru operatorii din România, aceste volume suplimentare înseamnă activitate mai mare în porturi, pe căile ferate și în transportul rutier. Ministerul Transporturilor a pregătit deja reguli noi pentru accesul trenurilor de marfă în stațiile care deservesc Portul Constanța, în contextul creșterii presiunii asupra infrastructurii feroviare.

Fermierii, prinși între prețuri în scădere și costuri de producție

Creșterea traficului prin Constanța nu înseamnă automat câștig pentru toată lumea implicată în comerțul cu cereale. Fermierii din sudul Rusiei, care aveau avantajul apropierii de porturile de export, resimt acum efectul costurilor mai mari de transport și al blocajelor comerciale.

Andrei Sizov, directorul companiei de consultanță agricolă SovEcon, a declarat pentru Financial Times că prețurile interne din Rusia au scăzut puternic în august și septembrie. În numeroase cazuri, spune el, acestea rămân sub costurile de producție ale fermierilor.

„Fermierii au nevoie de bani pentru salarii, credite și însămânțările de toamnă”, se arată în analiza citată de Economedia.ro, referitoare la presiunea asupra producătorilor ruși.

Dacă agricultorii ruși nu își pot acoperi cheltuielile curente, ar putea reduce suprafețele cultivate, cu efecte vizibile abia la recolta din 2027. Fenomenul nu e izolat doar la Rusia. Și agricultorii ucraineni resimt aceeași combinație de prețuri mai mici și costuri logistice ridicate.

Prețurile porumbului în depozitele din interiorul Ucrainei au scăzut cu aproape 20% în doar trei săptămâni, potrivit informațiilor prezentate de Financial Times. Este un semnal că recolta nouă, de aproximativ 60 de milioane de tone estimate pentru 2026, găsește tot mai greu drum spre piețele externe.

În România, situația e mai complicată decât un simplu câștig de trafic portuar. Fermierii autohtoni acuză că supraaglomerarea cu marfă ucraineană le îngreunează propriile exporturi. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a respins însă acuzațiile de prioritizare a trenurilor ucrainene, arătând că doar 16,3% din garniturile de tren intrate în septembrie în Portul Constanța au transportat cereale din Ucraina, din totalul de 300 de garnituri.

Efectele concrete asupra fermierilor români depind, în cele din urmă, de volumele care ajung efectiv pe piață și de evoluția prețurilor pe termen mediu. Creșterea traficului prin Constanța nu elimină riscurile logistice legate de nivelul Dunării, de costurile de transport sau de securitatea precară din Marea Neagră.

Evoluția comerțului mondial cu cereale va depinde, în continuare, de securitatea rutelor maritime și de capacitatea porturilor din regiune, inclusiv a celui românesc, de a prelua mărfurile redirecționate din zonele de conflict.