41% dintre angajații din România lucrează deja firesc cu agenți AI, arată un studiu Wellhub

Inteligența artificială a devenit un instrument de lucru obișnuit pentru o parte semnificativă a angajaților din România, potrivit unui studiu recent realizat de Wellhub, platformă de wellbeing corporativ. Datele au fost prezentate joi, 5 noiembrie, în cadrul conferinței ZF HR Conference 2026, organizată de Ziarul Financiar la Hotel Sheraton, cu tema „Ce înseamnă un angajat AI ready? Cum se pregătesc companiile pentru 2027”.

Potrivit cercetării citate de Raluca Neacşu, senior manager client success & wellbeing engagement la Wellhub, 41% dintre angajații intervievați din organizații românești se declară confortabili și lucrează firesc cu diverși agenți de inteligență artificială. Restul rămân mai reticenți și evită să folosească des aceste instrumente.

„Noi nu mai vorbim de AI ca o excepție, deja se lucrează cu el”, a declarat Raluca Neacşu, citată de zf.ro. Reprezentanta Wellhub a subliniat că organizațiile „au o responsabilitate foarte mare să ofere training, instruire şi nu doar atât, ci şi timp” angajaților care trebuie să se adapteze noilor tehnologii.

Un alt studiu Wellhub, „Return on Wellbeing 2026”, citat de economedia.ro, arată că 66% dintre respondenții din România sunt îngrijorați de pierderea angajaților cu competențe de inteligență artificială, un procent mai ridicat decât media globală de 62%. Aceeași cercetare indică faptul că angajații cu abilități legate de AI obțin un premium salarial de 56% față de ceilalți.

Discernământul, competența-cheie într-o economie tot mai digitalizată

Reprezentanta Wellhub a atras atenția asupra necesității ca angajații să dezvolte gândire critică, pentru a putea verifica informațiile generate automat. „Unele dintre competenţele la care trebuie să ne uităm din ce în ce mai mult în anii care vin sunt discernământul şi gândirea critică, felul în care ne uităm la o informaţie”, a mai spus Raluca Neacşu.

Tema a fost reluată și de alți participanți la panelul dedicat viitorului organizațiilor, parte a aceleiași conferințe. Adrian Dinu, fondatorul companiei Creasoft, a atras atenția că multe companii românești nu au parcurs încă etapele premergătoare adoptării inteligenței artificiale. Potrivit acestuia, citat de zf.ro, digitalizarea trebuie să preceadă implementarea AI, iar departamentele de resurse umane sunt interesate, în primul rând, de rezultate practice, nu de tehnologie în sine.

Andrada Popescu, specialistă în dreptul muncii la casa de avocatură Kinstellar, a adus în discuție dimensiunea organizațională a pregătirii pentru AI. Potrivit zf.ro, aceasta a subliniat că pregătirea angajaților pentru utilizarea inteligenței artificiale depinde, în primul rând, de pregătirea companiilor înseși. Organizațiile au nevoie de reguli clare privind modul în care tehnologia poate fi folosită la locul de muncă, a arătat Popescu.

Conferința ZF HR 2026 dezbate cum arată un angajat pregătit pentru AI

Conferința de joi a reunit lideri din business, specialiști în resurse umane, recrutare și tehnologie, pentru a discuta despre transformările pe care inteligența artificială le aduce în organizații, potrivit zf.ro. Evenimentul a încercat să răspundă întrebării cum vor arăta companiile atunci când AI va deveni o componentă obișnuită a activității zilnice, iar competențele angajaților vor trebui actualizate constant.

Al doilea panel al conferinței a mutat discuția de la piața muncii către viitorul organizațiilor, analizând modul în care oamenii vor lucra alături de inteligența artificială și ce competențe vor conta într-o economie tot mai digitalizată. La dezbatere au participat, alături de Adrian Dinu, Andrada Popescu și Raluca Neacşu, și Flavia Mirela Barna, prorector al Universității de Vest din Timișoara, Dan Cătană, People & Culture Business Partner la Connections, precum și reprezentanți din alte organizații prezente la eveniment.

Discuțiile din cadrul conferinței au vizat și schimbarea rolului departamentelor de resurse umane, care sunt chemate să treacă dincolo de funcțiile tradiționale de recrutare și administrare. Potrivit organizatorilor, HR-ul este tot mai implicat în arhitectura organizației, în dezvoltarea competențelor și în definirea noilor modele de leadership, într-un context în care competențele profesionale se pot învechi în doar câțiva ani.

Datele prezentate la conferință se adaugă unui tablou mai larg în care piața muncii din România se recalibrează, iar companiile își regândesc structurile, bugetele și strategiile de recrutare în fața accelerării adopției inteligenței artificiale în mediul de business.