AI Gigafactory de 5 mld. euro: România are două oferte și speră la un anunț până la final de an

România se apropie de o decizie privind cel mai mare proiect de infrastructură digitală pregătit vreodată la nivel național. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat vineri, la Concordia Summit 2026, că autoritățile au pe masă două oferte pentru construirea unui AI Gigafactory, potrivit cursdeguvernare.ro.

„Cu un efort de aproape un an de zile, în momentul de față, România are două oferte pe masă de AI Gigafactory. Suntem în faza finală de selecție”, a declarat Nazare, citat de aceeași sursă. Ministrul a precizat că procesul a avansat în paralel cu procedura europeană coordonată de EuroHPC, întreprinderea comună pentru calcul de înaltă performanță, și că autoritățile speră să anunțe rezultatul până la sfârșitul anului.

Proiectul se numește Black Sea AI Gigafactory și este coordonat de Ministerul Finanțelor împreună cu Ministerul Energiei, cu sprijinul tehnic al Autorității pentru Digitalizarea României. Costurile totale sunt evaluate preliminar la 4-5 miliarde de euro, conform documentelor citate de cursdeguvernare.ro. Investiția ar presupune instalarea a peste 100.000 de acceleratoare de inteligență artificială, într-o infrastructură gândită pentru antrenarea și rularea modelelor AI avansate.

Cernavodă și Doicești, cele două locații ale gigafabricii de inteligență artificială

Proiectul a fost conceput în două faze, prima la Cernavodă, a doua la Doicești, ambele alese pentru apropierea de capacități mari de producție a energiei electrice. Până la 80% din capacitatea noilor reactoare nucleare planificate de România la cele două locații, adică până la 1.500 MW, ar putea alimenta viitoarea gigafabrică. Energia este, de altfel, unul dintre principalele argumente folosite de autorități pentru a atrage investitori, pe fondul consumului uriaș de electricitate pe care îl presupun centrele de date dedicate inteligenței artificiale.

Demersul de atragere a investitorilor a început cu o solicitare oficială de expresii de interes, lansată în primăvară. Până la termenul-limită, companii din opt țări, de pe patru continente — Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu și Asia — și-au manifestat interesul de principiu pentru proiect, fie ca lideri de consorțiu și potențiali investitori, fie ca parteneri în cadrul unor astfel de structuri. Ministerul Finanțelor a precizat atunci că o simplă expresie de interes nu echivalează cu o selecție sau cu un angajament asumat de autorități, ci reprezintă doar o etapă premergătoare identificării partenerilor capabili să susțină proiectul.

Finanțarea este gândită ca un mix public-privat. România a depus încă din 2025 o scrisoare de intenție în cadrul inițiativei europene InvestAI, prin care Uniunea Europeană și statul membru beneficiar pot acoperi până la 35% din cheltuielile pentru infrastructura fabricii. Restul investiției ar urma să vină din surse private, cu garanții de stat și colaborări cu instituții financiare internaționale, printre care International Finance Corporation, membră a Grupului Băncii Mondiale, care oferă asistență tehnică Comitetului de coordonare al proiectului.

De ce contează gigafabrica AI pentru poziția tehnologică a României

Black Sea AI Gigafactory face parte dintr-o inițiativă mai amplă a Uniunii Europene, care vrea să finanțeze până la șapte astfel de gigafabrici pe continent, menite să reducă dependența Europei de infrastructura de calcul controlată de companii americane și chinezești. Dacă proiectul românesc se concretizează, țara ar putea deveni un hub regional pentru calculul de înaltă performanță la Marea Neagră, cu beneficii asupra competitivității economice și a suveranității digitale, conform documentelor guvernamentale citate în presă.

Calendarul european s-a modificat recent: EuroHPC a anunțat pe 5 noiembrie prelungirea termenului de depunere a ofertelor pentru primul lot de gigafabrici AI, fixat acum pentru 4 februarie 2027, în timp ce al doilea lot are termen-limită pe 3 decembrie 2026. Procedura națională de selecție a investitorilor pentru Black Sea AI Gigafactory rămâne însă un demers distinct de selecția europeană, chiar dacă cele două se desfășoară în paralel, potrivit precizărilor ministrului Nazare.

Proiectul vine și pe fondul unei curse regionale mai largi pentru atragerea investițiilor legate de inteligența artificială. Alte state din centrul și estul Europei au reușit deja să atragă investitori importanți din acest sector: Foxconn, gigantul taiwanez care produce iPhone-uri pentru Apple, a construit fabrici de servere pentru AI în Ungaria și Cehia și pregătește o investiție de 20 de miliarde de dolari într-un parc tehnologic din Polonia, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar. România lipsește deocamdată din planurile companiei taiwaneze, deși dispune de resurse energetice comparabile cu ale vecinilor din regiune.

Spania a mers deja mai departe pe acest front, aprobând o investiție publică de 719 milioane de euro pentru propria gigafabrică AI, o sumă de aproape șapte ori mai mică decât costul total estimat pentru proiectul românesc. Diferența de amploare arată atât ambiția planului de la Cernavodă și Doicești, cât și riscurile asociate unei investiții de această mărime, într-un domeniu în care tehnologia și cererea de piață evoluează rapid.

Ministrul Finanțelor a explicat și de ce autoritățile au ales să comunice puțin despre stadiul negocierilor în ultimele luni. Potrivit relatărilor din presă, Nazare a spus că preferă ca anunțul oficial să fie făcut abia după finalizarea selecției, pentru a nu crea așteptări premature înainte de semnarea unui acord cu investitorii aleși.